Ligamentele de la nivelul genunchiului sunt cele care asigură stabilizarea articulației, împreună cu mușchii din jur. Acestea trebuie să aibă o anum rezistență, pentru a asigura funcționalitatea articulației. Atunci când ligmentele slăbesc, apare laxietatea. Cauzele care duc la asta pot fi multiple, arată Căpitan medic dr. Cernat Eduard, medic specialist Ortopedie-traumatologie, pe site-ul Spitalului Universitar de urgență Milotar Central „Carol Davila”. „Slăbiciunea ligamentelor (laxitatea) poate apărea din cauza factorilor congenitali sau dobândiți și poate conduce frecvent la afecțiuni articulare. În cazul unei leziuni ligamentare, articulația își poate pierde complet stabilitatea.”
Cu cât sunt afectate mai multe ligamente, cu atât mai instabilă va fi articulația genunchiului. Cauza unei instabilități complexe a genunchiului constă în combinația structurilor afectate, cum ar fi laxitatea ligamentelor încrucișate, a ligamentelor colaterale sau a tendonului popliteu.
Simptomele instabilității genunchiului
O forță suficient de puternică să rupă unul dintre ligamente lezează și țesuturile moi din jurul genunchiului, care devin tumefiate sau sângerează. Se poate produce și hemoragie și în interiorul articulației. Genunchiul doare, mai ales la mers. După ce tumefacția și durerea inițială cedează, genunchiul este instabil și, uneori, nu poate gestiona greutatea corpului.
Instabilitatea genunchiului poate da o senzație de instabilitate, instabilitate reală, sau durere. La exterior, instabilitatea se caracterizează, de exemplu, prin mers nesigur sau durere la solicitarea mai accentuată.
Instabilitatea genunchiului se poate confirma sau exclude prin teste clinice.
Pe termen lung, senzația de instabilitate datorată unei leziuni mai vechi a ligamentelor este o problemă frecvent întâlnită. Dacă ligamentul afectat nu se vindecă, sau se vindecă vicios, un anumit grad de instabilitate va fi resimțit în continuare. Genunchiul va ceda și va fi dureros în caz de suprasolicitare.
După confirmarea instabilității genunchiului prin procedurile clinice de testare, urmează deseori și alte teste, în cazul instabilității dureroase sau a mobilității limitate. Acestea includ teste specifice pentru articulații, cum sunt metodele imagistice, radiografii și RMN.
Tratament chirurgical
Dacă în ciuda tratamentului conservator, persoana continuă să aibă perioade de instabilitate și tumefacție este posibil ca leziunile multiple la nivelul genunchiului să necesite tratament chirurgical.
Intervenția chirurgicală a ligamentului lezat presupune, în primul rând, o incizie la nivelul pielii. Acest lucru este posibil doar în cazul unor anumite structuri ligamentare. Daca ligamentul a fost smuls din inserția sa la nivelul osului, va fi reatașat prin suturi puternice sau cu ajutorul unor cârlige speciale numite ancore.
Reconstrucția ligamentară, indicată în caz de instabilitate sau tumefiere cronică a genunchiului, constă în înlocuirea acestuia cu o grefa de tendon sau cu un ligament artificial.
Când ligamentul este grav afectat și devine imperios necesară înlocuirea lui, se poate apela la două tipuri de grefe: tendonul mușchilor ischiogambieri proprii (autogrefa) sau folosirea de tesut de la un donator (allogrefa).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
