Incontinența urinară nu este o consecință inevitabilă a îmbătrânirii. Dacă incontinența urinară vă afectează activitățile zilnice, nu ezitați să vă adresați medicului dumneavoastră. Pentru majoritatea oamenilor, simple modificări ale stilului de viață și ale dietei sau îngrijiri medicale pot trata simptomele incontinenței urinare.
Incontinența urinară, simptome
Mulți oameni se confruntă cu scurgeri ocazionale, minore de urină. Alții pot pierde cantități mici sau moderate de urină mai frecvent.
Incontinența de efort. Scurgerile de urină se produc atunci când exercitați presiune asupra vezicii urinare prin tuse, strănut, râs, exerciții fizice sau ridicarea a ceva greu.
Incontinența de urină. Aveți o nevoie bruscă și intensă de a urina, urmată de o pierdere involuntară de urină. Este posibil să aveți nevoie să urinați des, inclusiv pe parcursul nopții. Incontinența de urgență poate fi cauzată de o afecțiune minoră, cum ar fi o infecție, sau de o afecțiune mai gravă, cum ar fi o tulburare neurologică sau diabetul.
Incontinența prin revărsare. Vă confruntați cu o scurgere frecventă sau constantă de urină din cauza unei vezici care nu se golește complet.
Incontinența funcțională. O deficiență fizică sau mentală vă împiedică să ajungeți la toaletă la timp. De exemplu, dacă suferiți de artrită severă, este posibil să nu vă puteți descheia pantalonii suficient de repede.
Incontinența mixtă. Vă confruntați cu mai mult de un tip de incontinență urinară - cel mai adesea aceasta se referă la o combinație de incontinență de efort și incontinență de urgență.
Este posibil să vă simțiți inconfortabil să discutați despre incontinență cu medicul dumneavoastră. Dar dacă incontinența este frecventă sau vă afectează calitatea vieții, este important să solicitați sfatul medicului, deoarece incontinența urinară poate:
- Să vă determine să vă restricționați activitățile și să vă limitați interacțiunile sociale
- Să aibă un impact negativ asupra calității vieții dvs.
- Să crească riscul de cădere la adulții în vârstă, deoarece se grăbesc să meargă la toaletă
- Să indice o afecțiune de bază mai gravă, notează Mayo Clinic.
Vezi și: Alimentele care conțin alcool. Care este doza conținută și cum te afectează
Incontinența urinară, cauze
Incontinența urinară poate fi cauzată de obiceiurile de zi cu zi, de afecțiuni medicale subiacente sau de probleme fizice. O evaluare amănunțită din partea medicului dumneavoastră poate ajuta la determinarea a ceea ce se află în spatele incontinenței dumneavoastră.
Incontinența urinară temporară
Anumite băuturi, alimente și medicamente pot acționa ca diuretice - stimulând vezica urinară și crescând volumul de urină. Acestea includ:
- Alcoolul
- Cofeină
- Băuturile carbogazoase și apa minerală
- Îndulcitori artificiali
- Ciocolata
- Ardei iute
- Alimentele bogate în condimente, zahăr sau acid, în special citricele
- Medicamente pentru inimă și tensiune arterială, sedative și relaxante musculare
- Doze mari de vitamina C
Incontinența urinară poate fi cauzată și de o afecțiune medicală ușor de tratat, cum ar fi
Infecție a tractului urinar. Infecțiile vă pot irita vezica urinară, provocându-vă nevoia puternică de a urina și, uneori, incontinența.
Constipație. Rectul este situat în apropierea vezicii urinare și împarte mulți dintre aceiași nervi. Scaunele tari, compactate în rect fac ca acești nervi să fie hiperactivi și să crească frecvența urinară.
Incontinență urinară persistentă
Incontinența urinară poate fi, de asemenea, o afecțiune persistentă cauzată de probleme sau modificări fizice subiacente, inclusiv:
Sarcina. Modificările hormonale și greutatea crescută a fătului pot duce la incontinență de efort.
Nașterea. Nașterea vaginală poate slăbi mușchii necesari pentru controlul vezicii urinare și poate deteriora nervii vezicii urinare și țesutul de susținere, ceea ce duce la o podea pelviană căzută (prolaps). În cazul prolapsului, vezica urinară, uterul, rectul sau intestinul subțire pot fi împinse în jos din poziția obișnuită și pot ieși în vagin. Astfel de proeminențe pot fi asociate cu incontinența.
Modificări odată cu vârsta. Îmbătrânirea mușchilor vezicii urinare poate scădea capacitatea vezicii de a stoca urina. De asemenea, contracțiile involuntare ale vezicii urinare devin mai frecvente odată cu înaintarea în vârstă.
Menopauza. După menopauză, femeile produc mai puțin estrogen, un hormon care ajută la menținerea sănătății mucoasei vezicii urinare și a uretrei. Deteriorarea acestor țesuturi poate agrava incontinența.
Prostată mărită. În special la bărbații mai în vârstă, incontinența provine adesea din mărirea prostatei, o afecțiune cunoscută sub numele de hiperplazie benignă de prostată.
Cancerul de prostată. La bărbați, incontinența de efort sau incontinența de urgență poate fi asociată cu cancerul de prostată netratat. Dar, cel mai adesea, incontinența este un efect secundar al tratamentelor pentru cancerul de prostată.
Obstrucție. O tumoare situată oriunde de-a lungul tractului urinar poate bloca fluxul normal de urină, ceea ce duce la incontinență prin revărsare. Pietrele urinare - mase dure, asemănătoare pietrelor, care se formează în vezica urinară - provoacă uneori scurgeri de urină.
Tulburări neurologice. Scleroza multiplă, boala Parkinson, un accident vascular cerebral, o tumoare pe creier sau o leziune a coloanei vertebrale pot interfera cu semnalele nervoase implicate în controlul vezicii urinare, provocând incontinență urinară.
Factori de risc
Factorii care cresc riscul de a dezvolta incontinență urinară includ:
Sexul. Femeile sunt mai predispuse să aibă incontinență de stres. Sarcina, nașterea, menopauza și anatomia feminină normală explică această diferență. Cu toate acestea, bărbații care au probleme cu glanda prostatică prezintă un risc crescut de incontinență de urgență și de revărsare.
Vârsta. Pe măsură ce îmbătrâniți, mușchii vezicii urinare și ai uretrei își pierd o parte din putere. Modificările survenite odată cu vârsta reduc cantitatea de urină pe care o poate reține vezica dumneavoastră și cresc șansele de eliberare involuntară a urinei.
Fiind supraponderal. Greutatea în plus crește presiunea asupra vezicii urinare și a mușchilor din jur, ceea ce îi slăbește și permite scurgerea urinei atunci când tușești sau strănuți.
Fumatul. Consumul de tutun vă poate crește riscul de incontinență urinară.
Antecedente familiale. Dacă un membru apropiat al familiei are incontinență urinară, în special incontinență de urgență, riscul de a dezvolta această afecțiune este mai mare.
Unele boli. Bolile neurologice sau diabetul vă pot crește riscul de incontinență.
Incontinența urinară, complicații
Complicațiile incontinenței urinare cronice includ:
Probleme ale pielii. Erupțiile cutanate, infecțiile cutanate și rănile pot apărea din cauza pielii umede în mod constant.
Infecții ale tractului urinar. Incontinența crește riscul de infecții repetate ale tractului urinar.
Impactul asupra vieții dumneavoastră personale. Incontinența urinară vă poate afecta relațiile sociale, profesionale și personale.
Vezi și: Medicament experimental împotriva Alzheimer, supus aprobării. Eficacitate nemaiîntâlnită
Incontinența urinară, diagnostic
Este important să se determine tipul de incontinență urinară de care suferiți, iar simptomele dumneavoastră îi spun adesea medicului dumneavoastră ce tip de incontinență aveți. Aceste informații vor ghida deciziile de tratament.
Medicul dumneavoastră va începe probabil cu un istoric și un examen fizic amănunțit. Este posibil să vi se ceară apoi să faceți o manevră simplă care poate demonstra incontinența, cum ar fi tusea.
Analiza de urină. O mostră din urina dumneavoastră este verificată pentru a detecta semne de infecție, urme de sânge sau alte anomalii.
Jurnal vezical. Timp de câteva zile înregistrați cât de mult beți, când urinați, cantitatea de urină pe care o produceți, dacă ați avut sau nu nevoia de a urina și numărul de episoade de incontinență.
Măsurarea reziduului postmicțional. Vi se cere să urinați (să faceți pipi) într-un recipient care măsoară producția de urină. Apoi, medicul dumneavoastră verifică cantitatea de urină rămasă în vezica urinară cu ajutorul unui cateter sau al unui test cu ultrasunete. O cantitate mare de urină rămasă în vezica urinară poate însemna că aveți o obstrucție în tractul urinar sau o problemă cu nervii sau mușchii vezicii urinare.
Dacă sunt necesare informații suplimentare, medicul dumneavoastră vă poate recomanda teste mai implicate, cum ar fi testul urodinamic și ecografia pelviană. Aceste teste se fac de obicei dacă luați în considerare o intervenție chirurgicală.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
