Lacurile din România, renumite pentru peisajele lor pitorești și posibilitățile de recreere, sunt adesea privite ca alternative plăcute la plajele de pe litoral. Însă, sub această fațadă idilică se ascund riscuri de sănătate semnificative, adesea neglijate. În timp ce mulți români și turiști aleg să înoate în aceste ape stagnante, riscurile pot fi mai mari decât ar putea părea la prima vedere.
De ce nu e bine să te scalzi în lacuri
Dr. Adrian Marinescu, medic infecționist și directorul medical al Institutului Matei Balș, a explicat, în exclusivitate pentru DC MEDICAL de ce nu este bine să ne scăldăm în lacuri.
Deși majoritatea lacurilor din România nu sunt monitorizate la fel de atent ca plajele de pe litoral, cercetările sugerează că nivelurile de E.coli în aceste ape pot fi îngrijorător de ridicate. E.coli, o bacterie care se găsește în mod natural în intestinul oamenilor și animalelor, poate indica prezența altor agenți patogeni periculoși atunci când se găsește în concentrații mari în apă. Înotul în apă contaminată poate duce la infecții gastro-intestinale, dar riscurile nu se opresc aici.
"Oare ce facem cu lacurile din România. Este evident că dacă am face niște măsurători, am vedea că e mult mai rău (decât pe litoral în ceea ce privește concentrația de E.coli). Nu stă nimeni să verifice lacurile din România, că se merge pe ideea că în apa stătătoare nu trebuie să faci baie și, totuși, foarte multă lume face baie.
De aici și riscul de a face leptospiroze și orice altceva. Multe dintre bolile infecțioase se pot transmite din acel lac", a explicat dr. Adrian Marinescu, medic infecționist și directorul medical al Institutului Matei Balș.
Vezi și: Cancer de col uterin: organul la care se extinde. Dr. Beatrice Anghel: Tumoarea invadează și acolo
Leptospiroza, ce este
Scăldatul în lacuri - FOTO: Freepik@dotshock
Una dintre cele mai grave boli infecțioase asociate cu expunerea la apă contaminată este leptospiroza. Această afecțiune bacteriană se transmite prin contactul cu apa care conține urina de animale infectate, iar simptomele pot varia de la febră și dureri musculare până la complicații severe care pot afecta ficatul și rinichii. Riscurile sunt cu atât mai mari în lacurile unde nu există un control adecvat al calității apei.
Leptospiroza este o boală cauzată de infecția cu bacteria Leptospira. Puteți contracta leptospiroza prin contactul cu apă sau sol contaminate cu urina animalelor infectate, fie prin nas, gură, ochi sau prin leziuni ale pielii. Boala poate provoca simptome asemănătoare gripei, dar în unele cazuri poate evolua spre sindromul Weil, o afecțiune potențial letală.
Leptospiroza este o boală zoonotică, ceea ce înseamnă că se transmite între animale și oameni. Infecția cu Leptospira se poate produce prin:
- Contact direct cu urina sau fluidele reproductive ale animalelor infectate.
- Contact cu apă sau sol contaminate.
- Consumul de alimente sau apă contaminate, potrivit Cleveland Clinic.
Deși leptospiroza poate afecta persoane din orice parte a lumii, este mai frecventă în zonele tropicale și climatul cald cu precipitații abundente. Activitățile recreative în apă dulce, în special cele care implică contact prelungit cu apă contaminată, cum ar fi raftingul pe ape repezi, înotul și navigația, cresc riscul de infecție. Riscul este și mai mare după ploi abundente sau inundații.
Se estimează că peste 1 milion de persoane la nivel mondial contractează leptospiroza în fiecare an, iar aproape 60.000 dintre acestea decedează din cauza bolii.
Leptospiroza, simptome
Leptospiroza poate cauza o gamă largă de simptome, inclusiv:
- Febră
- Dureri de cap
- Frisoane
- Dureri de corp sau musculare
- Vărsături sau greață
- Piele și ochi îngălbeniți (icter)
- Ochi roșii
- Durere abdominală
- Diaree
- Erupții cutanate, potrivit CDC.
Multe dintre aceste simptome pot fi confundate cu alte afecțiuni. Unele persoane nu prezintă simptome. De obicei, durează între 2 și 30 de zile pentru a dezvolta simptome după contactul cu bacteria care cauzează leptospiroza.
Boala poate apărea în două faze:
În prima fază, persoanele pot avea febră, frisoane, dureri de cap, dureri musculare, vărsături sau diaree. Persoana poate începe să se simtă mai bine pentru un timp, dar poate deveni din nou bolnavă.
Unele persoane pot suferi o a doua fază mai severă, cu insuficiență renală sau hepatică, sau inflamație a membranei din jurul creierului și măduvei spinării (meningită).
Boala poate dura de la câteva zile până la câteva săptămâni. Fără tratament, recuperarea poate dura câteva luni.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
