Studiul publicat în 5 august 2024 analizează simptomele persistente ale COVID-19, cunoscute sub numele de sindrom post-COVID-19, precum oboseala extremă și anxietatea. Rezultatele arată că femeile și persoanele mai în vârstă sunt mai predispuse la aceste simptome. De asemenea, cei cu probleme fizice mai mari au raportat mai frecvent stări de rău și anxietate.
Studiul sugerează că tratamentele ar trebui să abordeze atât aspectele fizice, cât și cele emoționale ale recuperării. Este nevoie de cercetări suplimentare pentru a găsi cele mai bune metode de tratament.
Context
Sindromul COVID-19 persistent rămâne o problemă globală de sănătate publică, afectând mai mult de 145 de milioane de persoane cu simptome multisistemice. Abordarea nevoilor indivizilor afectați de un sindrom caracterizat printr-o prezentare clinică complexă și variabilă este de cea mai mare importanță.
Identificarea variabilelor care pot exercita influență și înțelegerea progresiei acestora sunt esențiale pentru direcționarea strategiilor de tratament menite să îmbunătățească atât independența, cât și calitatea vieții. Prin urmare, scopul acestui studiu a fost de a analiza influența variabilelor sociodemografice și clinice asupra existenței și relația acestora cu asthenia, simptomele de anxietate și starea de rău.
Vârsta mai înaintată, sexul și durata mai lungă de evoluție par să favorizeze prevalența și apariția simptomelor de sănătate mintală; o mai mare independență și o bună funcționare fizică sunt factori protectori în ceea ce privește apariția simptomelor legate de sănătatea mintală la pacienții afectați de condiția post-COVID-19.
Simptome persistente
Infecția acută cu COVID-19 provoacă o imagine clinică caracteristică cu simptome precum febră, stare de rău, dureri de cap și oboseală, care, în unele cazuri, devin persistente. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a stabilit o definiție clinică a COVID-19 persistent prin consens internațional Delphi.
"Post-COVID-19 este afecțiunea care apare la indivizii cu un istoric de infecție probabilă sau confirmată cu SARS-CoV-2, de obicei la 3 luni după debut, cu simptome care durează cel puțin 2 luni și nu pot fi explicate de un diagnostic alternativ. Simptomele comune includ, dar nu se limitează la, oboseală, dificultăți de respirație și disfuncție cognitivă, având în general un impact asupra funcționării zilnice.
Simptomele pot fi de nouă apariție după recuperarea inițială de la un episod acut de COVID-19 sau pot persista din boala inițială. Simptomele pot fluctua sau reveni în timp", arată studiul.
145 de milioane afectate
COVID - FOTO: Freepik@boomanoid
Datele actuale privind impactul bolii se referă la mai mult de 145 de milioane de persoane afectate la nivel mondial. Între 11% și 24% dintre persoanele afectate de COVID-19 pot experimenta simptome pe termen lung. Aceste simptome au fost identificate independent de severitatea acută a COVID-19. De fapt, prevalența bolii ușoare este de 80%.
În ciuda acestui procent ridicat, trebuie considerat că acești oameni, care nu au fost internați în faza acută a COVID-19, au suferit un dezavantaj în îngrijirea medicală în comparație cu alte boli din cauza restricțiilor și măsurilor de izolare. În Spania, restricțiile sociale au continuat, în special pentru populația cea mai vulnerabilă, până la doi ani după începutul pandemiei. Aceasta îi face o populație vulnerabilă care necesită o atenție și studiu mai mare.
Vezi și: Hesperidina, compusul din sucul de portocale reduce tensiunea arterială și colesterolul
Profilul pacienților post-COVID
Pacienții care suferă de simptome persistente după COVID-19 sunt în majoritate femei de aproximativ 43 de ani, fără probleme majore de sănătate înainte de boală. Aceștia au avut, de obicei, forme ușoare ale virusului și nu au necesitat spitalizare. Se crede că efectele pe termen lung ale virusului pot cauza daune tisulare, inflamație în creier și probleme autoimune, ceea ce explică de ce simptomele persistă și nu se ameliorează complet după boală.
Cele mai comune simptome care rămân sunt probleme neurologice și psihologice, cum ar fi depresia, anxietatea, dificultăți cognitive, oboseala extremă, lipsa de energie și tulburările de somn. Aceste probleme pot afecta semnificativ calitatea vieții și activitățile zilnice. Pacienții adesea se simt și mai rău după exerciții fizice.
Totuși, nu este încă clar dacă aceste simptome sunt direct cauzate de virus sau de alți factori care trebuie studiați mai bine. Cercetările arată că pacienții au dificultăți în realizarea activităților zilnice și se simt mai dependenți de alții, ceea ce le afectează percepția asupra calității vieții. Este important să înțelegem aceste efecte pentru a îmbunătăți tratamentele viitoare pentru persoanele afectate.
Metodologie
Studiul a fost realizat ca parte a unui studiu observațional transversal descriptiv. Subiecții au fost selectați dintr-o populație de pacienți cu sindrom post-COVID-19, conform criteriilor stabilite împreună cu Societatea Spaniolă de Medicină Generală și de Familie (SEMG). Participantii au fost aleși pentru a se asigura un eșantion reprezentativ și pentru a evalua corect impactul simptomelor asupra calității vieții și sănătății mintale.
Concluzie
Studiul oferă perspective valoroase asupra interacțiunii dintre factorii sociodemografici, starea fizică și sănătatea mintală în sindromul post-COVID-19. Sublinează importanța abordării simptomelor de sănătate mintală printr-o abordare holistică care să considere atât factorii fizici, cât și cei psihologici.
Direcții viitoare
Pentru a valida aceste constatări și a explora factori suplimentari, sunt necesare studii longitudinale și cercetări suplimentare. Studiile viitoare ar trebui să se concentreze pe identificarea altor factori influențatori și pe dezvoltarea strategiilor de tratament comprehensiv.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
