Vezi și: Utilizarea telefonului, asociată cu sindromul de tunel carpian. Are și alte efecte negative
Un studiu recent analizează impactul pandemiei asupra mortalității generale în perioada 2020-2023, evidențiind modul în care decesele în exces au fost distribuite geografic și interacțiunea acestora cu factorii socio-economici, intervențiile non-farmaceutice și acoperirea cu vaccinuri.
Analize
Pentru a evalua impactul pandemiei asupra mortalității, cercetătorii au utilizat date săptămânale de mortalitate din perioada 2010-2023, obținute din baza de date Short-term Mortality Fluctuations (STMF) și completate de datele anuale ale populației de la Națiunile Unite.
Modelul de regresie quasi-Poisson a fost aplicat pe datele pre-pandemice pentru a estima decesele așteptate și a măsura mortalitatea în exces. Analiza a inclus calcularea deceselor în exces ca diferență față de cifrele așteptate, procentele de mortalitate în exces relative și ratele de deces standardizate pe vârstă per 10.000 de populație.
Imaginea mortalității
Studiul publicat în The Lancet Regional Health - Europe a identificat un număr alarmant de 1.642.586 de decese în exces în 29 de țări europene pe parcursul a patru ani, reprezentând o creștere de 8% față de ratele de mortalitate așteptate. Excesul a fost cel mai pronunțat în anii 2020, 2021 și 2022, cu o tendință de scădere observată în 2023. Italia, Polonia și Germania au raportat cele mai mari numere absolute de decese în exces, în timp ce Bulgaria, Lituania și Slovacia au experimentat cele mai semnificative excese relative.
Vezi și: Tolebrutinib, rezultate controversate în tratamentul sclerozei multiple
COVID - FOTO: Freepik@Blessednathalie
Disparități regionale în Europa
Disparitățile geografice sunt remarcabile. Țările din Europa de Est și Țările Baltice au suportat o povară mult mai mare, cu ratele mortalității în exces semnificativ mai mari comparativ cu Europa de Vest, Nord și Sud. Această discrepanță este parțial explicată prin nivelurile variate de vulnerabilitate socio-economică și acoperirea suboptimă cu vaccinuri în Est.
În contrast, țările din Europa de Vest au beneficiat de o infrastructură de sănătate mai bine pregătită și de o acoperire mai bună cu vaccinuri, ceea ce a contribuit la o reducere a mortalității în exces.
Factorii socio-economici, impact
Analiza subliniază că țările cu niveluri mai ridicate de sărăcie și inegalitate a veniturilor, măsurate prin indicele Gini, au fost asociate cu rate mai mari ale mortalității în exces. În schimb, țările cu PIB per capita mai mare și cheltuieli mai mari pentru sănătate au experimentat rate mai reduse ale mortalității în exces.
Acoperirea cu vaccinuri s-a dovedit a fi un factor semnificativ. Țările cu rate mai scăzute de vaccinare au înregistrat constant o mortalitate în exces mai mare, demonstrând importanța vaccinurilor în atenuarea impactului pandemiei.
În ciuda implementării uniforme a intervențiilor non-farmaceutice la începutul pandemiei, studiul nu a găsit o legătură semnificativă între severitatea acestora și mortalitatea în exces.
Eficacitatea măsurilor, cum ar fi restricțiile de mișcare și distanțarea socială, a variat considerabil, influențată de răspândirea timpurie a virusului și de capacitatea sistemelor de sănătate de a gestiona criza. Unele țări au experimentat impacturi severe din cauza supraaglomerării sistemelor de sănătate și a lipsei de resurse adecvate.
Vezi și: Sforăitul, asociat cu hipertensiunea. Poate duce la probleme cardiace sau AVC
Vaccinarea, impact asupra mortalității
Campaniile de vaccinare au avut un impact semnificativ asupra mortalității în exces. Până la sfârșitul anului 2021, ratele de vaccinare au variat considerabil între țări, unele națiuni din Est având acoperiri semnificativ mai scăzute.
Analiza confirmă o relație inversă între ratele de vaccinare și mortalitatea în exces, subliniind rolul esențial al vaccinurilor în limitarea impactului pandemiei. În țările cu rate mai scăzute de vaccinare, mortalitatea în exces a fost consistentă și ridicată, evidențiind importanța implementării eficiente a campaniilor de vaccinare.
Infrastructura de sănătătate, importantă
Studiul evidențiază importanța sistemelor de sănătate bine finanțate în gestionarea efectelor pandemiei. Țările cu infrastructuri de sănătate bine dezvoltate au fost mai bine pregătite pentru a face față crizei, ilustrând nevoia critică de resurse adecvate și de o capacitate robustă a sistemelor de sănătate pentru a răspunde urgențelor globale.
Această analiză detaliată a mortalității în exces în Europa în timpul pandemiei COVID-19 oferă o imagine cuprinzătoare a impactului crizei asupra sănătății publice.
Rezultatele subliniază disparitățile geografice și socio-economice semnificative și oferă perspective valoroase pentru strategiile viitoare de sănătate publică și pregătirea pentru crize viitoare. Pe măsură ce Europa se reface din impactul imediat al pandemiei, înțelegerea acestor dinamici va fi esențială pentru a aborda efectele reziduale și pentru a se pregăti pentru viitoarele urgențe de sănătate.
România și Bulgaria, mortalitate în exces
Studiul a estimat peste 1,6 milioane de decese în exces în perioada 2020-2023 în 29 de țări europene, cu aproximativ jumătate de milion de decese în exces în fiecare dintre primii trei ani ai pandemiei și doar un exces modest în 2023.
România și Bulgaria au raportat cele mai scăzute rate de acoperire cu vaccinuri, cu 26% și respectiv 18%, ceea ce a contribuit la o mortalitate în exces ridicată și persistentă, cu vârfuri periodice, în special în vârful pandemiei
Campaniile de vaccinare au început cu prioritizarea categoriilor de risc în prima jumătate a anului 2021. În ciuda eforturilor coordonate ale Uniunii Europene pentru producția și distribuția vaccinurilor, România și Bulgaria au avut acoperiri scăzute, iar ratele de vaccinare au rămas sub 50% până la sfârșitul anului 2022.
Studiul confirmă o asociere inversă între acoperirea cu vaccinuri și mortalitatea în exces, sugerând că întârzierea în campaniile de vaccinare și administrarea întârziată a boosterelor au contribuit la rate mai mari ale mortalității în exces.
Disparități regionale în România și Bulgaria
România și Bulgaria au fost printre cele mai afectate țări din Europa în ceea ce privește mortalitatea în exces, în mare parte din cauza nivelurilor ridicate de sărăcie și inegalitate a veniturilor. Studiul subliniază că țările cu un sistem de sănătate mai bine finanțat au avut o capacitate mai mare de a gestiona criza. De asemenea, a fost observată o corelație între PIB-ul pe cap de locuitor și mortalitatea în exces, cu țările mai sărace având rate mai mari de mortalitate în exces.
În concluzie, România și Bulgaria au fost printre cele mai afectate țări din Europa în ceea ce privește mortalitatea în exces în timpul pandemiei COVID-19. Disparitățile în acoperirea cu vaccinuri și condițiile socio-economice dificile au contribuit semnificativ la acest impact. Studiul subliniază importanța unui sistem de sănătate bine finanțat și a unei acoperiri adecvate cu vaccinuri pentru a reduce mortalitatea în exces în viitor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
