Îmbătrânirea aduce nu doar piele încrețită, păr alb și diferite boli, ci și anumite bariere de ordin psihic. Cea mai frecventă schimbare a sistemului cardiovascular este rigidizarea vaselor de sânge și a arterelor, determinând inima să lucreze mai mult pentru a pompa sânge prin ele. Mușchii inimii se schimbă pentru a se adapta la volumul de muncă crescut. Ritmul cardiac în repaus va rămâne aproximativ același, dar nu va crește în timpul activităților la fel de mult ca înainte. Aceste modificări cresc riscul de hipertensiune arterială (hipertensiune arterială) și alte probleme cardiovasculare.
Modificări de ordin neurologic. Dr. Cristina Căliman, medic primar neurolog la Spitalul Județean de Urgență Târgu-Jiu a explicat într-o postare care sunt schimbările de ordin neurologic pe care le produce îmbătrânirea.
”Pierderea neuroplasticității sau despre incapacitatea de a ne adapta situațiilor noi odată cu îmbătrânirea. În timpul primei părți a vieții noastre, mulți ne lovim de încăpățânarea și ideile preconcepute ale celor mai in vârstă... sau cel puțin aceasta este senzația noastră atunci când bătrânii refuză să se adapteze unei situații noi.
Tineri fiind, ne propunem să nu procedăm vreodată astfel și ne imaginăm că mintea noastră deschisă la nou și spiritul flexibil vor rămâne neschimbate odată cu înaintarea în vârstă. Bariere psihologice între generații au fost de când lumea. Cutezători, avizi de experiențe noi și entuziaști în tinerețe, oamenii devin tot mai prudenți, bănuitori și lipsiți de elan pe măsură ce îmbătrânesc.
Odată cu trecerea anilor, ne este tot mai greu să ne adaptăm situațiilor noi, oamenilor pe care îi întâlnim de novo, locurilor străine. Când îmbătrânim, căutăm instinctiv persoane care gândesc la fel ca noi, situații familiare, agreabile, care nu ne supun unui stres de adaptare”, arată medicul.
Vezi și: Lenjeria de pat, riscuri pentru sănătate. Ce boli riști. Cât de des trebuie schimbate așternuturile
Ce se întâmplă în creier
Potrivit medicului, sunt vârstnici care refuză cu vehemență să accepte anumite schimbări minore. Fie că e vorba de simpla mutare a unui lucru.
”Explicația care stă la baza acestui tip de comportament al vârstnicilor este pierderea neuroplasticitații cerebrale, adică acea capacitate a creierului de a reacționa corespunzător la noutate prin crearea de noi conexiuni neuronale funcționale adaptate.
Când oamenii îmbătrânesc, aceste noi conexiuni se formează din ce în ce mai greu, mai lent. Într-o lume în permanentă schimbare, bătrânii păstrează aceleași modele comportamentale învechite, desprinse de-a lungul anilor.
Astfel, cu cât suntem mai bătrâni, cu atât insistăm ca ceilalți să se adapteze cerințelor și nevoilor noastre și reușim to mai puțin să ne adaptăm noi. Cu vârsta, se pierde dorința de integrare și crește cea de control. Acest lucru duce adesea la conflicte, suferință și izolare, situație plastic denumită „singuratatea arctică a bătrâneții”. În lucrarea sa „Brain and Culture: Neurobiology, Ideology and Social Change”, Wexler (psihiatru și cercetător la Yale) extinde această idee a pierderii neuroplasticitații cerebrale odată cu avansarea procesului de îmbătrînire inclusiv la comunități umane, nu doar la indivizi.
El susține că declinul neuroplasticitații corelat cu îmbătrânirea ar explica multe fenomene sociale. Astfel, comunitățile umane vechi, cu tradiții puternice, ar prezenta o incapacitate de a se adapta altor culturi. Dus la extreme, acest fenomen conduce la manifestări violente prin intermediul cărora anumite comunități umane vor să își imprime modul de viață și gândire altor comunități diferite de ale lor, generând într-un final terorism și război.
În fapt, teoria lui Wexler este aceea că „majoritatea conflictelor interculturale la care asistăm azi sunt rezultatul unui declin relativ al neuroplasticitații”, fapt care în timp va deveni o importantă problemă pentru omenire, cu atât mai mult cu cât procesul de globalizare a adus și continuă să aducă laolaltă diverse culturi și oameni diferiți.
În deceniile care vin, puși în fața a tot mai multe și mai marcante schimbări, vom afla dacă eforturile suplimentare de învățare, cunoaștere și acceptare a NOULUI vor reuși să preîntîmpine procesul de rigidizare a gândirii personale și sociale”, a mai explicat medicul.
Vezi și: Hirsutismul, cauze și tratament. Afecțiune a bărbaților care afectează și femeile în mod negativ
Ce este neuroplasticitatea
Neuroplasticitatea este capacitatea creierului de a continua să crească și să evolueze ca răspuns la experiențele de viață. Plasticitatea este capacitatea de a fi modelat sau modificat; neuroplasticitatea, deci, este capacitatea creierului de a se adapta sau de a se schimba în timp, prin crearea de noi neuroni și construirea de noi rețele.
Creierul se schimbă cel mai rapid în copilărie, dar acum este clar că creierul continuă să se dezvolte pe tot parcursul vieții. În orice moment, comportamentele de zi cu zi pot avea efecte măsurabile asupra structurii și funcției creierului. De exemplu, un studiu bine-cunoscut al taximetriștilor britanici a constatat că memorarea străzilor orașului a dus la schimbări în centrul de memorie, hipocampul, și că cei care au condus mai mult timp au avut mai multă expansiune în hipocampus. Aceste schimbări la vârsta mijlocie evidențiază rolul neuroplasticității în învățare pe tot parcursul vieții, arată Psychology Today.
Factori care influențează neuroplasticitatea creierului
În cazul traumatismelor cerebrale, paradoxal, recuperarea poate fi mediată de reactivarea unor rețele neuronale mai puțin folosite, formându-se noi sinapse și susținând procesul terapeutic. Atacurile cerebrale pot afecta capacitatea motorie a persoanei sau chiar cea cognitivă. Chiar și în aceste cazuri, recuperarea unor abilități este posibilă prin repetarea îndelungată a sarcinilor, pentru a forma din nou deprinderile pierdute.
În cazul depresiei și al anxietății, neuroplasticitatea este stimulată prin tratamentele medicamentoase specifice și prin activitatea de remodelare a comportamentelor sau tiparelor de gândire și dobândirea de noi abilități de a face față dificultăților, prin intermediul psihoterapiei. În cazul persoanelor care suferă de dureri cronice, se recomandă tehnici de relaxare, de redirecționare a atenției prin implicarea în activități plăcute, sportul și meditația.
Vârsta influențează eficiența neuroplasticității, copiii având șanse mai mari de a se recupera în urma traumatismelor, de a se adapta sau compensa. Adulții și vârstnicii deopotrivă au la îndemână o suită de mijloace generale prin care pot susține neuroplasticitatea creierului.
Astfel, se recomandă încercarea de lucruri noi (precum călătoriile, întreruperea rutinelor – a scrie cu mâna stângă dacă ești dreptaci sau invers), implicarea în activități de stimulare cognitivă (a citi, a rezolva probleme) și creativă (a picta, a cânta), menținerea unui stil de viață sănătos printr-o alimentație echilibrată și activitate fizică (sport, dansuri), somnul odihnitor și chiar postul intermitent.
Cum să stimulezi neuroplasticitatea creierului
Nu numai că este posibil, dar este necesar să vă folosiți mintea și corpul pentru a vă remodela creierul. Îmbunătățirea conectivității sinaptice prin oricare dintre o varietate de mijloace promovează în mod activ sănătatea cognitivă și mentală și toci impactul stimulilor negativi.
Una dintre cele mai puternice modalități de a deschide "ferestre de plasticitate" în creier este activitatea fizică. Exercitiile aerobice ajuta creierul la fel de mult ca inima. În creier, stimulează eliberarea substanței cunoscute sub numele de factor neurotrop derivat din creier, care pune în mișcare creșterea noilor conexiuni sinaptice și susține puterea semnalelor transmise de la neuron la neuron.
Factorul neutrop derivat din creier ajută la pavarea rețelelor de corecție neuronală, promovând flexibilitatea mentală și comportamentală. Stresul afectează neuroplasticitatea creierului. Studiile arată că mersul pe jos o oră pe zi, 5 din 7 zile pe săptămână, crește materia creierului în hipocampus, sediul învățării și al memoriei.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
