Unele alimente, prezența unor boli sau afecțiuni (constipația, balonarea etc.), reacțiile organismului nostru la factori externi (stres, frică, anxietate) își pot spune cuvântul în acest proces de descompunere a alimentației în substanțe nutritive, iar rezultatele nu sunt întotdeauna pozitive.
Dar ce reprezintă digestia, în sine? Ce este acest proces atât de important pentru noi? Ce trebuie să facem ca să ne asigurăm că avem o digestie bună? Îți voi spune toate aceste lucruri, în rândurile de mai jos.
Digestia se referă la descompunerea alimentelor în componente mai mici care pot fi absorbite în fluxul sanguin. Aceasta este împărțită în două tipuri - digestia mecanică a alimentelor care are loc în gură, atunci când este divizată fizic în bucăți mai mici, și digestia chimică, care are loc în tractul gastrointestinal atunci când alimentele sunt descompuse în molecule mici de către enzimele digestive.
Odată ce alimentele sunt împărțite în părți suficient de mici, corpul poate absorbi și muta nutrienții acolo unde sunt necesari. Intestinul gros absoarbe apa, iar produsele reziduale ale digestiei devin scaune. Nervii și hormonii ajută la controlul procesului digestiv.
Intestinul subțire absoarbe majoritatea nutrienților din alimente, iar sistemul circulator îi transmite altor părți ale corpului pentru a le stoca sau utiliza. Celulele speciale ajută nutrienții absorbiți să traverseze mucoasa intestinală în fluxul sanguin. Sângele tău transportă în ficat zaharuri simple, aminoacizi, glicerol și unele vitamine și săruri. Ficatul tău stochează, procesează și îi furnizează nutrienți restului corpului, atunci când este necesar.
Sistemul limfatic, o rețea de vase care transportă celule albe din sânge și un lichid numit limfă în tot corpul pentru a lupta împotriva infecțiilor, absoarbe acizii grași și vitaminele.
Corpul tău folosește zaharuri, aminoacizi, acizi grași și glicerol pentru a construi substanțele de care ai nevoie pentru energie, creștere și repararea celulelor.
Principalele lucruri de făcut pentru o digestie sănătoasă
Există câteva modalități simple și la îndemâna oricui care pot să contribuie la o digestie sănătoasă. Consumul de probiotice pentru copii și adulți sau obiceiul de a bea ceaiuri naturale ajută organismul să digere mai ușor alimentele ingerate.
Consumați fibre
Pentru a obține cele 20-35 de grame de fibre de care corpul tău are nevoie în fiecare zi, alege alimente vegetale precum cireșe, struguri, ardei gras crocanți, fasole, cereale integrale și nuci. Acestea ajută la digestie și constipație și sunt, de asemenea, bune pentru inimă și pentru glicemie. Pentru că te satură, vei mânca mai puțin, ceea ce ajută și dacă îți urmărești greutatea.
Printre beneficiile generale pe care consumul de fibre le aduc, de menționat sunt următoarele:
- Unele afecţiuni ale colonului, manifestate, în principal, prin constipaţie, pot fi influenţate favorabil prin aport crescut de fibre, atât solubile, cât mai ales insolubile. Fibrele insolubile cresc capacitatea de retenție a apei la nivelul colonului, scăzând, astfel, timpul tranzitului intestinal.
- Funcţionând ca un adevărat burete, fibrele pot fi implicate în absorbţia unor substanţe toxice sau cu potenţial carcinogen.
- Fibrele pot avea efect hipolipemiant, prin mai multe mecanisme: fie prin scăderea absorbţiei de grăsimi alimentare, fie blocând sinteza colesterolului de către ficat sau prin excreţia acizilor biliari derivaţi din colesterol.
- Fibrele solubile exercită un efect hipoglicemiant prin scăderea absorbţiei glucidelor şi întârzierea evacuării gastrice. Producând saţietate precoce, ajută în reducerea aportului alimentar, fiind recomandate în dietele hipocalorice.
Surse bune de fibre: cereale integrale, fructe și legume proaspete, fructe uscate, nuci și semințe, fasole.
Beți suficiente lichide
Dacă sunteți constipat, este posibil să nu beți suficiente lichide pe parcursul unei zile. Apa ajută la prevenirea constipației și susține funcția intestinală sănătoasă. De câtă apă aveți nevoie pe zi depinde de mulți factori, cum ar fi dimensiunea, nivelul de activitate și sănătatea dvs. În general, adulții au nevoie de 8-10 căni de apă, pe zi.
Tot în categoria consumului de lichide, se numără, pe lângă apa și ceaiul verde, cafeaua, laptele fără grăsimi sau un suc de fructe proaspăt stors și neîndulcit.
Evitați băuturile carbogazoase
Gazul în stomac poate să ajungă prin înghițirea aerului atunci când mâncăm sau bem lichide carbogazoase. De asemenea, organismul produce gaz atunci când digeră alimente precum broccoli, ceapă, mere, iaurt sau fasole roșie.
Consumul de băuturi carbogazoase duce la creșterea cantității de aer din intestine și poate determina balonare sau disconfort abdominal.
Atenție la felul în care mâncați
Este ușor să mănânci prea mult și prea repede, dacă nu ești atent, ceea ce poate duce la balonare, gaze și indigestie.
Mâncatul atent este practica de a acorda atenție tuturor aspectelor hranei și procesului de a mânca.
Studiile au arătat că atenția poate reduce simptomele digestive la persoanele cu colită ulceroasă și SCI.
Pentru a mânca cu atenție:
- Mănâncă încet
- Concentrează-te pe mâncare închizând televizorul și punând telefonul deoparte
- Observă cum arată mâncarea în farfurie și cum miroase
- Selectează fiecare mușcătură de mâncare în mod conștient
- Acordați atenție texturii, temperaturii și gustului alimentelor
În loc să mănânci porții uriașe, gândește-te la beneficiile menținerii nivelurilor de energie la un ritm constant pe parcursul zilei. Programându-ți mesele și gustările și construind o dietă sănătoasă, îți poți maximiza sănătatea digestivă, prevenind, în același timp, dezvoltarea bolilor cardiovasculare, a diabetului de tip 2 și a obezității.
Mestecarea reduce, de asemenea, riscul de creștere excesivă a bacteriilor - bulgări de alimente care nu sunt descompuse în mod corespunzător pot provoca o creștere excesivă a bacteriilor în colon, ceea ce duce la indigestie, balonare, flatulență și constipație.
Consumați mai des alimente cu probiotice
Bacteriile apar, în mod natural, în intestin. Unele ajută la digerarea alimentelor, dar altele pot cauza probleme cu digestia, dacă acestea sunt prea abundente în organism. Alimentele fermentate conțin bacterii care pot ajuta la menținerea unui sistem digestiv sănătos. Unele alimente cu probiotice includ: iaurtul, varza murată, pâinea cu maia, kefirul, sau unele tipuri de brânzeturi.
Încorporarea acestor alimente în dietă poate ajuta la îmbunătățirea digestiei. Sunt necesare mai multe studii în viitor pentru a afla mai multe despre modul în care alimentele fermentate afectează microbiomul intestinal.
Atenție la combinațiile alimentare
Combinarea alimentelor este un concept bazat pe ideea că anumite alimente se potrivesc bine, în timp ce altele nu. Credința este că o combinare necorespunzătoare a alimentelor - de exemplu, consumul de friptură cu cartofi - poate duce la efecte negative asupra sănătății și a digestiei.
În general, dietele care combină alimente repartizează alimentele în grupuri diferite și menționează cum ar trebui combinate aceste grupuri la o masă. Acestea sunt de obicei împărțite în carbohidrați și amidon, fructe (inclusiv fructe dulci, fructe acide și pepeni), legume, proteine și grăsimi.
Legile combinării alimentelor pot varia oarecum în funcție de sursă, dar cele mai comune reguli sunt:
- Mâncați fructe doar pe stomacul gol, în special, pepeni
- Evitați combinarea amidonului și a proteinelor
- Evitați combinarea amidonului cu alimente acide
- Evitați combinarea diferitelor tipuri de proteine
- Consumați produse lactate numai pe stomacul gol, în special lapte
Aceste reguli se datorează timpilor diferiți de procesare a alimentelor la nivelul stomacului și a conținutului caloric diferit al acestor grupuri de alimente. Există posibilitatea ca la combinarea carbohidraților cu proteine fără a include legume să apară disconfortul abdominal, flatulența etc.
Atenție la medicamentele luate
Medicamentele pot afecta sistemul digestiv într-o varietate de moduri, de la iritarea esofagului sau a mucoasei stomacului, până la cauzarea de sângerare și ulcere gastrice.
Printre medicamentele care pot provoca reacții digestive advers, se numără: antiinflamatoarele nesteroidiene, anticoncepționalele, antibioticele etc.
Aceste reacții adverse pot fi evitate ,dacă medicația se administrează după masă sau dacă adăugăm în schema de tratament și un probiotic, în cazul administrării antibioticelor.
Diminuați stresul, pe cât posibil
Stresul pe termen lung vă afectează negativ sănătatea generală și este o cauză posibilă a diareei, constipației, sindromului de colon iritabil și a ulcerelor. Gestionarea stresului prin tehnici de management al stresului poate aduce beneficii digestiei. Alegeri bune sunt: yoga, meditație, exerciții de respirație, exerciții fizice, terapie.
Faceti sport, în mod regulat
Exercițiile fizice regulate ajută alimentele să se deplaseze mai repede prin sistemul digestiv, reducând riscul de greață, balonare, constipație. Exercițiile fizice regulate pot, de asemenea, îmbunătăți simptomele constipației și sindromului de colon iritabil.
Fă o plimbare după masă sau alocă 30 de minute de exerciții fizice moderate zilnic.
Remedii naturiste pentru digestie
Ceaiul de mușețel
O ceașcă de ceai de mușețel după o masă bogată poate ajuta la digestia și la calmarea problemelor de stomac. S-a demonstrat că mușețelul reduce simptomele refluxului acid, previne balonarea și gazele și contribuie la sănătatea gastrointestinală generală.
Uleiurile volatile, terpenoidele și flavonoidele din florile de mușețel au efecte puternice asupra întregului sistem digestiv. Uleiurile volatile din mușețel au efect carminativ, ceea ce înseamnă că descompun gazele din tractul digestiv. O ceașcă de ceai de mușețel poate ajuta la ameliorarea gazelor și la reducerea balonării.
Mușețelul este un puternic antiinflamator. Majoritatea problemelor digestive provoacă inflamație în exces în stomac și intestine, ceea ce provoacă mai multe balonări și dureri. Gastrita, de exemplu, este o afecțiune în care mucoasa stomacului devine cronic inflamată..
Mușețelul este cunoscut a fi un relaxant muscular. Are un efect calmant asupra mușchilor netezi, cum ar fi stomacul și intestinele. Crampele stomacale sunt adesea cauzate de excesul de tensiune și constricție în tractul digestiv, iar o ceașcă de ceai de mușețel poate reduce tensiunea și poate ajuta organele să revină la starea lor normală.
Ceaiul de mentă
Ceaiul de mentă este un remediu casnic pentru greață și indigestie.
Cercetătorii au descoperit că uleiul de mentă din frunze poate ameliora simptomele sindromului de colon iritabil – inclusiv durerile de stomac – pe termen scurt. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege pe deplin știința din spatele acestui lucru.
Ceaiul de salvie
Ceaiul de salvie, prin numeroasele sale beneficii, este recomandat pentru funcționarea normală a sistemului digestiv, eliminarea spasmelor gastro-intestinale și a stării de balonare.
Antioxidanții din salvie pot calma durerile de stomac și pot ameliora balonarea, constipația, crampele, diareea, flatulența și arsurile la stomac. Cu sau fără miere, ceaiul de salvie își găsește un cămin natural în tractul digestiv, declanșând secreții sănătoase, flux biliar și mobilitate intestinală.
Ce boli și afecțiuni digestive sunt des întâlnite
În cazul în care procesul digestiv nu se realizează în condiții optime sau există anumiți factori externi care îl afectează, pot să apară mai multe afecțiuni ca urmare a acestei disfuncționalități. Aceste afecțiuni pot fi de scurtă durată și cu un impact minim asupra organismului sau pot fi de lungă durată și să afecteze și alte sisteme de la nivelul organismului.
Constipația
Constipația se întâmplă, în general, atunci când eliminarea scaunelor prin mișcări intestinale sunt mai puțin frecvente decât în mod normal. Când ești constipat, scaunele sunt adesea uscate, tari și procesul de defecare este dificil și dureros.
Sindromul de colon iritabil
Sindromul de colon iritabil este o afecțiune în care mușchiul colonului se contractă mai mult sau mai puțin decât în mod normal. Persoanele cu această afecțiune experimentează gaze excesive, dureri abdominale și crampe.
Gastrita
Gastrita reprezintă inflamarea mucoasei stomacului, ca urmare a afectării acesteia. Gastrita este o afecțiune frecventă care are numeroase cauze. În majoritatea cazurilor, gastrita nu este o problemă severă și se ameliorează rapid, dacă este tratată. Majoritatea persoanelor cu gastrită prezintă următoarele simptome:
- indigestie
- durere de stomac sub formă de arsură
- greață și vărsături
- senzație de preaplin după masă
Ulcerul gastric
Ulcerul gastric este o rană care se dezvoltă pe mucoasa esofagului, stomacului sau intestinului subțire. Cele mai frecvente cauze ale ulcerului sunt infecția cu o bacterie numită Helicobacter pylori (H. pylori) și utilizarea pe termen lung a medicamentelor antiinflamatoare precum ibuprofenul.
Evoluția ulcerului gastric este însoțită, în mod obișnuit, de următoarele simptome: dureri abdominale epigastrice care au poziții antalgice (schimbarea poziției corpului determină ameliorarea durerii) și scad în intensitate imediat după masă, după consumul de lichide sau administrarea de antiacide; pierdere în greutate; greață, vărsături, balonare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
