Hrișca este o plantă erbacee anuală și face parte din categoria pseudocerealelor, adică sunt semințe care sunt consumate boabe de cereale, dar care nu se aseamănă deloc cu grânele.
Din categoria pseudocerealelor mai fac parte sorgul, amarantul, quinoa, meiul, ovăzul și orez brun, însă toate acestea, comparativ cu cerealele, nu conțin gluten fapt ce le face potrivite pentru dieta persoanelor cu intoleranță la gluten sau cu boală celiacă.
Hrișca decorticată se poate transforma în făină și astfel se pot realiza diferite produse făinoase fără gluten, cum ar fi pastele sau tăițeii. Hrișca se poate folosi și ca adaos în salate, după ce a stat puțin la înmuiat, dar și sub formă de terci.
Hrișca, valori nutriționale
Principala componentă a acestei plante sunt carbohidrații, 100 de grame de hrișcă, sub formă crudă, având un conținut de 71,5% de carbohidrați.
Altfel, într-o porție de 100 de grame de hrișcă se găsesc:
- calorii 343
- apă 10%
- proteine 13,3 grame
- fibre 10 grame
- grăsime 3,4 grame.
Hrișcă. FOTO: Freepik @azerbaijan_stock
De asemenea, hrișca are și un conținut important de minerale - mangan, cupru, magneziu, fier, fosfor, dar și fitonutrienți, cu puternică acțiune antioxidantă - rutin, quercitină, vitexin, D-chio-inozitol, arată Healthline.
Hrișca, beneficii pentru sănătate
Hrișca, la fel ca și alte pseudocereale, dar și ca urmare a conținutului nutrițional, are o multitudine de beneficii pentru sănătate, iar faptul că este ușor de găsit pe piață o face și accesibilă, punându-i în valoare calitățile.
Prin conținutul de quercitină, unul dintre cele mai cunoscuți antioxidanți pe care îi are hrișca, aceasta are capacitatea de a scăderea riscul de cancere și de boli de inimă.
Îmbunătățește controlul glicemiei
O creștere a nivelului glicemiei din sânge duce, în timp, la dezvoltarea diabetului zaharat de tip 2, dar și a altor boli cronice.
Astfel, fiind o sursă bună de fibre, hrișca are un indice glicemic mic spre mediu, ceea ce înseamnă că este potrivit să fie consumată de persoanele cu diabet de tip 2, ajutând în reducerea nivelului de zahăr din sânge.
Acest fapt se datorează carbohidratului unic, D-chiro-inositol, un carbohidrat solubil ce se găsește din abundență în hrișcă.
Studiile au arătat că acesta mărește sensibilitatea celulelor la insulină, hormonul care determină celulele să absoarbă zahărul din sânge.
Protejează sănătatea inimii
Conținutul de fibre, magneziu, cupru, ruin și anumite proteine din hrișcă este benefic pentru sănătatea inimii.
Există studii care au evidențiat faptul că o alimentație care include și hrișcă este benefică pentru scăderea tensiunii arteriale, scăderea colesterolului ”rău” și creșterea colesterolului ”bun”.
Îmbunătățește dieta
Fibrele insolubile pe care le conține hrișcă, odată ajunse la nivelul intestinului, ajută la extragerea de nutrienți din alimente și la eficiența tranzitului intestinal. De asemenea, contribuie metabolizarea carbohidraților, a grăsimilor și a proteinelor.
Controlul greutății
Hrișca este bogată în proteine, ceea ce duce la la o sațietate mai rapidă, dar și de lungă durată. Iar acest lucru este important în prevenirea acumulării de kilograme, în plus favorizează și pierderea în greutate.
Hrișca, posibile efecte adverse
Hrișca poate provoca reacții alergice la unele persoane, însă în general este sigură pentru consum, mai ales dacă acesta este consumată cu moderație.
Alergia la hrișcă poate să apară la persoanele care consumă hrișcă des, dar mai ales în cantități mari.
Un fenomen cunoscut sub numele de reactivitate alergică încrucișată face ca această alergie să fie mai frecventă la persoanele care sunt deja alergice la orez sau la latex, mai arată sursa menționată.
Simptomele pot include:
- erupții cutanate
- umflături
- tulburări digestive
- șoc alergic sever, în cel mai rău caz.
Hrișca, mod de consum
Hrișca se poate consuma la oricare dintre mese, de la micul dejun la cină, atât ca fel principal, cât și ca desert.
Astfel, se poate realiza terci din hrișcă, la fel ca orice terci din cereale, dar se poate și combina cu iaurt și fructe de pădure și servite la micul dejun.
La prânz poate fi adăugat în salata obișnuită, după ce a fost lăsată la înmuiat sau chiar fiartă cu puțină sare.
Se poate realiza un sote de legume la care să se adauge și hrișca înmuiată și astfel iese o cină potrivită.
În ceea ce privește desertul, având în vedere că hrișca se poate transforma în făină, se pot realiza clătite sau brioșe din acestea, iar pentru persoanele cu intoleranță la gluten, dar care doresc ”ceva dulce”, aceasta poate să fie soluția ideală.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
