Hipoxia silențioasă afectează pacienții cu Covid, afectând plămânii,, fără, însă, a da simptome. Saturația de oxigen din sânge scade, însă pacientul nu prezintă alte simptome, astfel că este întârziată prezentarea la medic, până când virusul invadează plămânii.
Medicul Vasi Rădulescu scrie pe pagina lui web despre acest subiect și explic în detaliu cum sunt afectați plămânii și de ce apare această hipoxie silențioasă.
Iată ce spune el:
„Oamenii de știință încă încearcă să rezolve numeroasele aspecte ale modului în care noul coronavirus atacă plămânii și alte părți ale corpului. Unul dintre cele mai mari și mai periculoase mistere este modul în care virusul provoacă „hipoxie silențioasă”, o afecțiune în care nivelul de oxigen din organism este anormal de scăzut (saturația oxigenului), ceea ce poate afecta iremediabil organele vitale dacă este nedetectat prea mult timp.
Inginerii biomedicali ai Universității din Boston și colaboratorii de la Universitatea din Vermont au început să elucideze misterul. În ciuda nivelului periculos de scăzut de oxigen, multe persoane cu cazuri severe de COVID-19 nu prezintă dificultate a respirației, iar capacitatea hipoxiei de a produce daune severe fără apariția simptomelor este motivul pentru care a fost numită „silențioasă”.
Se crede că infecția afectează mai întâi plămânii, cu apariția unor porțiuni incapabile să funcționeze corect. Aceste țesuturi nu mai realizează funcția normală de schimb de oxigen cu mediul, nu mai transferă oxigen în sânge, provocând ceea ce se numește hipoxie (nivel scăzut al oxigenului în sânge). Acum apare acel efect domino, care nu a fost clar până acum și afectează toate sistemele organismului. Unii pacienți au prezentat niveluri de hipoxemii „incompatibile cu viața”, deși mulți dintre acești pacienți nu au prezentat semne aproape deloc de anomalii atunci când au fost supuși scanărilor pulmonare.
Cercetarea lor, care a fost publicată în Nature Communications, arată că hipoxia silențioasă este probabil cauzată de o combinație de mecanisme biologice care pot apărea simultan în plămânii pacienților cu COVID-19. În mod normal, plămânii realizează schimbul de gaze, furnizând oxigen fiecărei celule din corp în timp ce respirăm și ne elimină dioxid de carbon cu fiecare expir. Plămânii sănătoși mențin sângele oxigenat la un nivel cuprins între 95 și 100% – dacă scade sub 92%, este un motiv de îngrijorare și un medic ar putea decide să intervină cu oxigen suplimentar ( de aceea, de la începutul pandemiei, s-a recomandat monitorizarea saturației oxigenului acasă, folosind pulsoximetrul, pentru a urmări aceste scăderi, care pot fi un semnal de alarmă).
În mod normal, când o parte a plămânului nu mai funcționează, vasele de sânge din țesutul respectiv se contractă și permite sângelui să fie direcționat spre zonele sănătoase, în mod compensator. Datele clinice preliminare au sugerat că plămânii unor pacienți cu COVID-19 au pierdut capacitatea de a restricționa fluxul de sânge și, în schimb, vasele de sânge s-ar dilata chiar mai mult decât poate fi măsurat la o scanare CT. Folosind un model de calcul, Herrmann, Suki și echipa lor au testat această teorie, dezvăluind că pentru ca nivelurile de oxigen din sânge să scadă la nivelurile observate la pacienții cu COVID-19, fluxul sanguin ar trebui să fie într-adevăr mult mai mare în zonele din plămânii care nu mai pot transfera oxigen – contribuind la niveluri scăzute de oxigen pe tot corpul, spun ei.
Apoi, au analizat modul în care coagularea sângelui poate afecta fluxul de sânge în diferite regiuni ale plămânului. Când mucoasa vaselor de sânge se inflamează din cauza infecției cu COVID-19, se pot forma în interiorul plămânilor mici cheaguri de sânge, prea mici pentru a fi văzute pe scanările medicale. Ei au descoperit că acest lucru ar putea influența hipoxia, dar, ca mecanism unic, nu este suficient să provoace scăderea nivelului de oxigen atât de mult.
În cele din urmă, cercetătorii și-au folosit modelul computerizat pentru a afla dacă COVID-19 interferează cu raportul normal dintre fluxurile de aer-sânge necesare pentru ca plămânii trebuie să funcționeze normal. Acest tip de raport de flux aer-sânge alterat este ceva care se întâmplă în multe boli respiratorii, cum ar fi la pacienții cu astm și poate fi un posibil contribuitor la hipoxia severă în COVID-19. pacienți. Modelele lor sugerează că pentru ca aceasta să fie o cauză a hipoxiei silențioase, alterarea trebuie să se întâmple în părți ale plămânului care nu par modificate sau anormale la scanările pulmonare.
Constatările lor sugerează că o combinație a tuturor celor trei factori este probabil responsabilă pentru cazurile severe de hipoxemie la unii pacienți cu COVID-19. Având o mai bună înțelegere a acestor mecanisme de bază și a modului în care combinațiile ar putea varia de la pacient la pacient, clinicienii pot face alegeri mai informate cu privire la tratarea pacienților folosind măsuri precum ventilația artificială masca de oxigen
„Diferite persoane răspund la acest virus atât de diferit”, spun cercetătorii. Pentru clinicieni este esențial să înțelegem toate motivele posibile pentru care oxigenul din sânge al unui pacient ar putea fi scăzut, astfel încât să se poată decide forma corectă a tratamentului, inclusiv medicamente care ar putea ajuta la constricția vaselor de sânge, distrugerea cheagurilor de sânge sau corectarea unui raport de flux aer-sânge inadecvat.”
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
