În ultimele decenii, hipertensiunea arterială și colesterolul ridicat au devenit două dintre cele mai frecvente probleme de sănătate care afectează milioane de români. În timp ce fiecare dintre acestea reprezintă un factor de risc individual pentru bolile cardiovasculare, interacțiunea lor poate amplifica semnificativ riscurile pentru sănătate.
Dr. Sorin Băilă, medic specialist în chirurgie vasculară la Spitalul Clinic SANADOR, a explicat în exclusivitate pentru DC MEDICAL, relația complexă dintre hipertensiunea arterială și colesterol, subliniind efectele sale asupra sănătății vasculare și riscurile asociate cu ateroscleroza.
"Există și o dovadă în legătură cu faptul că hipertensiunea crește colesterolul, vizavi de stresul hemodinamic la nivelul bifurcațiilor vasculare. Se vorbește despre un share-stress, este un stres de forfecare a coloanei de sânge la peretele arterial, și, bineînțeles este strict dependent de hipertensiunea arterială.
Hipertensiunea arterială este unul din factorii de risc esențiali în modificarea ateromatos al peretelui vascular arterial", a explicat dr. Sorin Băilă, medic chirurgie vasculară, la Spitalul Clinic SANADOR, în exclusivitate la DC MEDICAL.
Plăci de aterom - FOTO: Freepik@Pixel Cannon
Colesterolul, rol reparator
"Ca apa râului la un picior de pod. Cu cât vine mai tumultos uzează betonul, uzează și peretele vascular, iar colesterolul, la început repară", a spus jurnalistul Val Vâlcu, moderatorul emisiunii.
Dr. Sorin Băilă a evidențiat că, în ciuda acestui răspuns inițial de reparare, procesul devine problematic când colesterolul și alte lipide se acumulează excesiv, provocând o inflamație complexă.
"Repară atunci când nu devine și nu este perceput ca un corp străin pentru că această teorie inflamatorie foarte interesantă are și o componentă a răspunsului imunologic. Acest răspuns inflamator inițial, procesul este deosebit de complex și atrăgător.
Intervin și procese specifice răspunsului imun, prin citokine, furtuna inflamatorie imunologică este foarte mare, are loc și o acumulare a celulelor de luptă împotriva agentului străin selectate de formula leucocitare și are loc o hiperplazie, o creștere în exces a celulelor musculare de la nivelul stratului intern al mediei și apare o proliferare, o creștere celulară, inițial de tip fibros, care se impregnează diferit și diferențial, în funcție de individ, cu aceste grăsimi care ulterior se calcifică, au un aspect hiperlacunar, și se complică cu tromboză", a mai explicat dr. Sorin Băilă, medic chirurgie vasculară, la Spitalul Clinic SANADOR, în exclusivitate la DC MEDICAL.
Complicațiile majore ale plăcii de aterom
Plăcile de aterom, acumulari de colesterol și alte substanțe pe pereții arterelor, reprezintă un fenomen îngrijorător care poate avea consecințe grave asupra sănătății cardiovasculare. Aceste plăci nu sunt doar simptome ale unei diete nesănătoase, ci și indicii ale unor probleme mai grave care pot duce la complicații severe.
"Sunt două mari complicații ale plăcii de aterom, exceptând creșterea în exces și stenoza, repecursiunea hemodinamică apare când vasul se îngustează cu 70 sau peste 70%.
Sunt două mari complicații. Este vorba de ruperea plăcii de aterom. Este o placă de aterom instabilă și fragmentele respective sunt luate de curentul sanguin și produce embolii. La un moment dat, în funcție de mărirea fragmentului respectiv se astupă un vas de sânge dincolo de care sângele nu mai trece și se complică cu tromboză.
În zona respectivă vascularizată de segmentul respectiv, la lipsa acută de sânge apare necroza. Dacă vorbim de necroză la nivelul mușchiului cardiac, este infarctul acut de miocard. Dacă vorbim de necroză la nivelul țesutului nervos este infarctul cerebral, accidentul cerebral acut ischemic, dar putem să vorbim de infarct la orice segment afectat.
Vorbim de infarct hepatic, renal, vorbim de necroză musculo-cutanată la nivelul membrelor pelvine, etc...
A doua complicație majoră a plăcii de aterom este tromboza acută, care se soldează cu ischemii acute. S-a renunțat la acea teorie degenerativă a peretelui vascular, prin acumularea pasivă a lipdelor. Intervine și factorul genetic", a explicat dr. Sorin Băilă, medic chirurgie vasculară, la Spitalul Clinic SANADOR, în exclusivitate la DC MEDICAL.
Vezi mai multe în VIDEO:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
