Hipertensiunea arterială afectează întregul organism. Dacă aveți tensiune arterială ridicată, forța sângelui care împinge împotriva pereților arterelor este în mod constant prea mare. Inima trebuie să lucreze mai mult pentru a pompa sângele.
Tensiunea arterială se măsoară în milimetri de mercur (mm Hg). În general, hipertensiunea arterială reprezintă o tensiune arterială de 130/80 mm Hg sau mai mare.
Hipertensiunea arterială, factor de risc pentru bolile de inimă
Colegiul American de Cardiologie și Asociația Americană a Inimii împart tensiunea arterială în patru categorii generale. Tensiunea arterială ideală este clasificată ca fiind normală).
- Tensiunea arterială normală. Tensiunea arterială este de 120/80 mm Hg sau mai mică.
- Tensiune arterială ridicată. Cifra de sus variază între 120 și 129 mm Hg, iar cea de jos este sub, nu peste, 80 mm Hg.
- Hipertensiune arterială în stadiul 1. Numărul de sus variază între 130 și 139 mm Hg sau numărul de jos este între 80 și 89 mm Hg.
- Hipertensiune arterială în stadiul 2. Numărul de sus este de 140 mm Hg sau mai mare sau numărul de jos este de 90 mm Hg sau mai mare.
Tensiunea arterială mai mare de 180/120 mm Hg este considerată o urgență sau o criză hipertensivă. Solicitați ajutor medical de urgență pentru orice persoană cu aceste cifre ale tensiunii arteriale.
Netratată, tensiunea arterială ridicată crește riscul de atac de cord, accident vascular cerebral și alte probleme grave de sănătate. Este important să vă verificați tensiunea arterială cel puțin o dată la doi ani, începând cu vârsta de 18 ani. Unele persoane au nevoie de verificări mai frecvente.
Obiceiurile unui stil de viață sănătos - cum ar fi să nu fumezi, să faci exerciții fizice și să mănânci bine - pot ajuta la prevenirea și tratarea hipertensiunii arteriale. Unele persoane au nevoie de medicamente pentru a trata hipertensiunea arterială, notează Mayo Clinic.
Vezi și: Hemoragia digestivă superioară, simptomul unor boli grave. Te poate ucide
Bolile cardiovasculare, cauza mortalității în țările dezvoltate
Societatea Română de Hipertensiune arată în cadrul proiectului SEPHAR IIII care sunt concluziile celui mai recent studiu.
”Bolile cardiovasculare (BCV) reprezintă cea mai frecventă cauză de mortalitate în ţările dezvoltate economic. Se apreciază că din totalul de 55 milioane de decese înregistrate pe întreg globul, anual aproximativ 30% sunt decese de cauză cardiovasculară. În România, boala cardiovasculară determină peste 62% din totalul deceselor.
Principala cauza a bolilor cardiovasculare, atat la nivel mondial cat si in tara noastra este reprezentata de hipertensiunea arteriala (HTA), boala definita prin prezenta unor valori constant crescute ale tensiunii arteriale (TA) peste valoarea de 140/90mmHg. În România, datorita complicatiilor cardiovasculare pe care le determina, HTA este responsabilă de 62% din totalul deceselor.
Din perspectiva politicilor guvernamentale de sănătate este foarte importantă cunoaşterea prevalenţei factorilor de risc dependenţi de stilul de viaţă si a tendintei de evolutie a acestora, facand astfel posibilă anticiparea evoluţiei curbei mortalităţii şi evaluarea beneficiului diferitelor strategii de prevenţie CV.
Absenţa unor date reprezentative pentru întreaga populaţie a României privind prevalenta a HTA şi principalilor factori de risc CV, a determinat iniţierea în anul 2005 a proiectului SEPHAR (Studiu Epidemiologic asupra Prevalenţei Hipertensiunii Arteriale şi a Riscului cardiovascular in Romania) – studiu national care are ca principal obiectiv obtinerea acestor parametrii. Astfel, în perioada februarie-noiembrie 2005 s-a desfăşurat studiul SEPHAR I – primul studiu epidemiologic care s-a bazat pe o eşantionare reprezentativă pentru întreaga populaţie a ţării. In anul 2012, s-a repetat acelas studiul epidemiologic populational pe un esantion reprezentativ pentru populatia adulta a României – SEPHAR II, facand posibila pentru prima data estimarea unei tendintei evolutive a prevalentei HTA si a factorilor majori de risc CV in populatia adulta a Romaniei.
În acest moment, având numai două evaluări la nivel populaţional, nu este posibilă estimarea trendului prevalenţei, tratamentului şi controlului HTA şi a celorlalţi factori de risc CV în România, fapt care are o importanţă crucială pentru dezvoltarea de strategii de prevenţie la nivel naţional”, arată Societatea Română de Hipertensiune.
Cum se măsoară tensiunea arterială
Tensiunea arterială (TA) este presiunea sângelui în artere descrisă de două valori:
- Prima valoare, sau tensiunea arterială sistolică (maximă), este cea mai mare dintre cele două și măsoară presiunea în artere atunci când inima se contractă.
- A doua valoare, sau tensiunea arterială diastolică (minimă), măsoară presiunea în artere între contracțiile inimii, atunci când inima se relaxează și primește o nouă cantitate de sânge.
De obicei, în condiții de repaus fizic, valoarea sistolică este mai mică de 140 mmHg, iar valoarea diastolică este mai mică de 90 mmHg.
Hipertensiunea arterială (HTA) reprezintă o creștere a presiunii sângelui în artere, peste valorile normale. HTA poate apărea datorită factorilor de risc (genetici și/sau comportamentali), dar și din cauza unei afecțiuni la un alt organ (inimă, rinichi, glande suprarenale). Hipertensiunea arterială poate să nu fie însoțită de simptome, dar în unele cazuri pot apărea manifestări precum: greață, vărsături, dureri de cap, zgomote în urechi, tulburări de vedere, vertijuri, oboseală, sângerări nazale.
Hipertensiunea arterială este definită cu valori ale TA sistolice egale sau mai mari de 140 mmHg și/sau ale TA diastolice egale sau mai mari de 90 mmHg.
HTA reprezintă o problemă majoră de sănătate publică care afectează mai mult de un miliard de indivizi din întreaga lume. Există două mari clase de hipertensiune arterială:
- hipertensiune arterială esențială (primară) – fără o cauză aparentă (90 – 95% din cazuri)
- hipertensiune arterială secundară – în a cărei apariție se poate obiectiva o cauză (renală, cardiovascualră, endocrină, neurologică).
Valorile constant crescute și necontrolate ale TA se corelează cu un risc crescut de mai multe evenimente cardio-vasculare: accident vascular cerebral (AVC); infarct miocardic; insuficiență cardiacă; boală arterială periferică; afecțiune renală; demență; moarte subită.
În România, datorită complicațiilor cardiovasculare pe care le determină, HTA este responsabilă de 62% din totalul deceselor, conform Studiului Epidemiologic asupra Prevalenței Hipertensiunii Arteriale şi a Riscului cardiovascular în România (SEPHAR) IV, potrivit DSP Hunedoara.
Vezi și: Viața mai lungă, efect asupra morții. Cum este influențat sfârșitul vieții de vârsta înaintată
Hipertensiunea, boala fără simptome evidente
”Potrivit studiului epidemiologic SEPHAR III, în România există aproximativ 7,4 milioane de persoane (45% dintre adulți) care suferă de hipertensiune arterială. Dintre aceștia se estimează că doar 59% urmează un tratament. Mulți români nici nu știu că au hipertensiune arterială!
Nu există simptome și unii oameni află că sunt hipertensivi abia după ce suferă un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral. Zeci de mii de persoane mor în fiecare an din cauza complicațiilor legate de tensiunea arterială crescută, decese care ar putea fi evitate usor prin diagnosticarea și tratarea la timp. Tratamentul poate reduce semnificativ riscul bolilor de inimă și al accidentelor vasculare cerebrale”, notează dr. Anca Tâu, medic primar cardiologie pe pagina sa de Facebook.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
