Cele două cazuri suspecte de îmbolnăvire cu virus hepatitic de cauză necunoscută la un copil de 10 ani şi la un altul de 8 luni au fost infirmate, a informat, luni, Ministerul Sănătăţii.
Potrivit ministerului, în România nu a fost depistat, până în prezent, niciun caz de hepatită severă de cauză necunoscută.
"Cele două cazuri suspecte de îmbolnăvire cu virus hepatitic de cauză necunoscută ale unor copii de 10 ani, respectiv 8 luni au fost infirmate. Pentru o corectă informare a opiniei publice, precizăm că, în România, nu a fost depistat, până în prezent, niciun caz de hepatită severă de cauză necunoscută", a precizat Ministerul Sănătăţii.
Ministerul Educaţiei anunţa pe data de 28 aprilie încă două cazuri suspecte de hepatită acută.
Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii precizau atunci că se aşteaptă rezultate ale analizelor.
Primul caz suspect de hepatită de cauză necunoscută, infirmat ulterior, s-a înregistrat la o fetiţă în vârstă de cinci ani. Ea a fost însă diagnosticată cu boala Wilson şi insuficienţă hepatică şi a suferit un transplant de ficat pe 30 aprilie, potrivit Agerpres.
Ce este boala Wilson, cauza hepatitei "misterioase" la fetița din România. Ce o declanșează și care sunt simptomele
Boala Wilson este o tulburare genetică rară caracterizată prin exces de cupru depozitat în diverse țesuturi ale corpului, în special în ficat, creier și corneea ochilor. Boala este progresivă și, dacă nu este tratată, poate provoca afecțiuni hepatice (hepatice), disfuncții ale sistemului nervos central și deces. Diagnosticul și tratamentul precoce pot preveni invaliditatea gravă pe termen lung și complicațiile care pun viața în pericol. Tratamentul are ca scop reducerea cantității de cupru care s-a acumulat în organism și menținerea ulterioară a unor niveluri normale de cupru, potrivit Rare Diseases.
Boala Wilson este o tulburare genetică, rară, dezvoltată la o persoană la 30.000, moștenită care provoacă stocarea excesivă a cuprului în organism.
Ficatul unei persoane care suferă de boala Wilson nu eliberează cuprul în vezica biliară, așa cum ar trebui, și, pe măsură ce cuprul se acumulează în ficat, organul începe să deterioreze.
Cuprul se depune în diverse organe, dar are o afinitate mai mare spre ficat și creier, mai ales la nivelul ganglionilor bazali.
Când acumularea devine toxică, ficatul eliberează cuprul direct în fluxul sanguin, care îl transportă în întreg organismul. Acumulările de cupru determină leziuni ale rinichilor, creierului și ochilor.
Netratată, boala Wilson duce la deteriorarea severă a creierului, insuficiență hepatică și deces.
Boala Wilson se moștenește, astfel că, părinții unui pacient cu boala Wilson au cel putin o genă cu anomalie, care este transmisă copilului. Faptul că părinții sunt asimptomatici se poate datora integrității celeilalte gene care "compensează defectul".
Când apare boala?
Boala Wilson poate avea doua forme de debut:
1. Precoce, între 5 și 20 de ani, cu manifestări predominant hepatice
2. Tardivă, între 20 și 40 ani, cu simptome neurologice și psihiatrice.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
