Hematomul reprezintă o acumulare de sânge în afara vaselor de sânge, care apare de obicei în urma unei leziuni care afectează integritatea vasculară.
Această acumulare poate să se formeze oriunde n corp, variind de la piele și țesuturile moi, până la organele interne, ceea ce face ca hematomul să fie o afecțiune diversă și complexă, cu implicații variabile asupra sănătății.
Potrivit NIH, definiția medicală a hematomului este "o baltă de sânge în mare parte coagulat care se formează într-un organ, țesut sau spațiu corporal. Un hematom este de obicei cauzat de un vas de sânge spart care a fost deteriorat în urma unei intervenții chirurgicale sau a unei leziuni. Acesta poate apărea oriunde în organism, inclusiv la nivelul creierului. Majoritatea hematoamelor sunt mici și dispar de la sine, dar unele pot necesita îndepărtarea prin intervenție chirurgicală".
Un hematom este similar cu o vânătaie, dar leziunile care îl cauzează apar în vase de sânge mai mari. Acesta poate duce la umflături, decolorare și căldură și poate necesita tratament medical.
În timp ce multe hematoame sunt relativ inofensive, unele pot indica o problemă medicală mai gravă.
Un hematom apare atunci când sângele, care în mod normal ar trebui să circule prin vasele de sânge, se acumulează într-un țesut sau organ, provocând inflamație și durere.
În funcție de locația și dimensiunea sa, un hematom poate fi superficial sau profund, minor sau grav, uneori necesitând intervenție medicală de urgență.
Principala cauză a hematomului este traumatismul, care poate fi rezultatul unei lovituri directe, cum ar fi în timpul unui accident sau a unei căderi.
Alte cauze posibile includ intervențiile chirurgicale, injecțiile sau rupturi ale vaselor de sânge din cauza unei afecțiuni medicale preexistente, cum ar fi hipertensiunea arterială.
Factorii de risc pentru dezvoltare unui hematom includ:
- Tulburările de coagulare
Persoanele cu afecțiuni care afectează coagularea sângelui, precum hemofilia, sunt mai predispuse la formarea de hematoame.
- Medicamentele anticoagulante
- Vârsta înaintată, pentru că pe măsură ce pielea și vasele de sânge îmbătrânesc, acestea devin mai fragile și mai susceptibile la leziuni.
- Consumul excesiv de alcool poate afecta capacitatea organismului de a coagula sângele, crescând riscul de hematoame.
Hematoamele sunt clasificate în funcție de locația lor în organism:
- hematoame subcutanate - sunt cele mai comune și se formează sub piele, fiind adesea rezultatul unei contuzii sau lovituri. Se manifestă printr-o umflătură dureroasă, adesea de culoare albăstruie sau violetă
- hematoamele intramusculare - apar în interiorul mușchilor și sunt adesea cauzate de traume directe sau efort fizic intens. Acestea pot provoca dureri severe și limitarea mobilității.
- hematoamele subdurale - se formează între creier și membrana care îl acoperă (dura mater) și sunt, de obicei, rezultatul unui traumatism cranian.
Hematoamele subdurale pot provoca simptome severe, precum dureri de cap, confuzie și pierderea cunoștinței și reprezintă o urgență medicală.
- hematoamele epidurale - apar între craniu și dura mater, fiind cauzate de fracturi craniene. Hamatoamele epidurale necesită intervenție chirurgicală imediată, deoarece pot duce la compresia creierului și la complicații letale.
- hematoamele retroperitoneale - sunt localizate în spațiul retroperitoneal, care este situat în spatele peritoneului, membrana care acoperă organele abdominale. Aceste hematoame sunt adesea cauzate de rupturi ale organelor interne sau ale vaselor mari de sânge și pot fi extrem de periculoase.
Simptomele hematomului
Pentru hematoamele mai superficiale, simptomele includ:
- decolorare
- inflamație și umflături
- sensibilitate în zonă
- roșeață
- căldură la nivelul pielii din jurul hematomului
- durere
Hematomele interne pot fi mai greu de recunoscut. Orice persoană care a fost implicată într-un accident sau a suferit o leziune gravă ar trebui să consulte în mod regulat un profesionist din domeniul sănătății pentru a depista hematoamele.
Hematomele din craniu pot fi deosebit de grave. Chiar și după ce ați consultat un profesionist din domeniul sănătății în legătură cu o leziune, este esențial să fiți atenți la apariția unor simptome noi, cum ar fi:
- o durere de cap severă, care se agravează
- modificări ale vederii
- confuzie
- pierderea auzului
- schimbări de personalitate, cum ar fi schimbări de dispoziție
- pierderea mișcării pe o parte a corpului
- dificultăți de mers sau căderi frecvente
- pierderea conștienței
- convulsii
Simptomele unui hematom subdural pot apărea la scurt timp după o leziune sau pot apărea treptat, în decurs de câteva zile sau săptămâni, scrie Medical News Today.
Tratamentul pentru hematom
Dacă simptomele hematomului sunt severe sau dacă acesta continuă să se extindă pe parcursul a câteva zile, trebuie să vă vizitați imediat medicul. Medicii de medicină de urgență, medicii de urgență, medicii de îngrijire primară îngrijesc frecvent pacienții cu hematom.
Un medic de îngrijire primară poate diagnostica un hematom de țesut moale în cadrul unui examen fizic. Dacă vă confruntați cu simptome mai grave, medicul poate solicita oricare dintre următoarele teste de diagnostic:
RMN sau raze X - pentru diagnosticarea fracturilor osoase
CT - pentru diagnosticarea leziunilor la cap
Ecografie - pentru pacientele însărcinate, potrivit Mercy Health.
În ceea ce privește tratamentul, acesta trebuie să înceapă cât mai repede posibil după leziune. Terapia de primă linie este repausul, gheața, compresia și ridicarea (metoda RICE).
Dacă zona lezată este dureroasă, leziunea poate fi tratată cu medicamente prescrise de medic.
Dacă aveți un hematom care implică alte organe din corp, tratamentul va fi adaptat situației, după o vizită la medic.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
