Dr. Alin Popescu, medic primar medicină sportivă, cu competențe în management sanitar și apifitoterapie, rezident în specialitate de reabilitare medicală în Centrul Universitar București și doctorand în științele sportului la Universitatea din Pitești, ne-a vorbit despre comportamentele nocive pe care le avem, de ce le avem și cum putem scăpa de ele.
În plus, medicul ne-a explicat care sunt cei 3 pași prin care ne putem reduce singuri riscurile și cum putem lua decizii mai bune, dar și despre harm reduction sau reducerea riscurilor, un concept nou pentru România.
Milioane de oameni știu deja acest lucru din experiența personală: este dificil să ne ținem departe de comportamentele nocive. De ce se întâmplă acest lucru?
În acest context, medicul ne-a oferit exemple de astfel de obiceiuri nesănătoase și ce conduce la răspândirea lor și mai exact ce le face să fie nocive.
"Oamenii au o mulțime de obiceiuri nesănătoase, aș spune chiar riscante în multe cazuri, unele vechi de când lumea. Este un peisaj extrem de dinamic, unele comportamente nocive încep să dispară sau să își piardă din putere, în timp ce altele afectează din ce în ce mai mulți oameni. Dacă trebuie să aleg niște exemple, mă voi opri la cele mai răspândite și cu un impact negativ major asupra sănătății individului și, implicit, a societății. Vorbesc despre alimentația nesănătoasă, despre fumat și despre consumul excesiv de alcool.
Aceste trei comportamente devin factori majori de risc, care fie cauzează, fie favorizează apariția unor boli grave cum sunt cancerele, afecțiunile cardiovasculare și respiratorii – responsabile de cele mai multe decese atât în Europa, cât și la noi.
Când vorbim despre ce le face să fie atât de nocive, este nevoie să ne uităm la fiecare comportament în parte.
În cazul alcoolului, aceeași substanță este responsabilă atât de dependență, cât și de efectele dăunătoare asupra organismului.
Dacă vorbim despre fumat, lucrurile stau puțin diferit – nicotina provoacă dependență, dar fumul, sau mai exact substanțele toxice rezultate prin arderea tutunului, sunt în mare parte responsabile de apariția bolilor.
În cazul alimentației nesănătoase, o problemă din ce în ce mai răspândită, cauzele variază de la informarea incorectă, până la lipsa de acces la hrana de calitate.
Cauzele răspândirii acestor comportamente sunt și ele multiple și variază tot în funcție de individ.
În multe dintre cazuri, efectele negative vin mai târziu, iar individul nu le percepe imediat. Din păcate, e ușor să uiți sau să ignori nocivitatea unui comportament atunci când "nota de plată" vine peste 20-30 de ani", a declarat Alin Popescu, în exclusivitate pentru DC Medical.
Care ar fi acei 3 pași prin care ne putem reduce singuri riscurile și cum putem lua decizii mai bune?
"Cea mai bună decizie în cazul tuturor acestor comportamente riscante este, evident, să nu le inițiem.
Informarea corectă și credibilă poate duce la scăderea răspândirii lor și, chiar dacă nu va avea niciodată o rată de succes de 100%, prevenția trebuie încurajată și făcută corect și eficient. În cazul în care un individ are deja un astfel de obicei, este important să îl ajutăm să înțeleagă și să accepte că îi face rău și să îl facem să-și dorească să facă o schimbare.
Doar dacă aceste cerințe sunt îndeplinite putem discuta despre soluții, pentru că o astfel de problemă nu se poate rezolva fără contribuția activă a persoanei în cauză.
La rândul lor, soluțiile trebuie să fie realiste, să producă rezultate vizibile și, foarte important, să fie adaptate fiecărui individ.
Evident că renunțarea la comportamentul riscant sau abstinența sunt cele mai eficiente metode de reducere a riscurilor, dar pentru multe persoane aceste variante nu sunt realiste, pentru că presupun eforturi de voință, determinare și disciplină extremă pe care nu și le poate asuma oricine. Și atunci este important ca omului să îi poată fi oferite soluții croite pe măsura lui, alternative acceptabile.
O soluție eficientă și acceptabilă este mult mai bună decât o soluție ideală care nu poate fi pusă în practică", a completat el.
Este abstinența sau renunțarea completă o soluție potrivită pentru societatea actuală?
Foto: Facebook dr. Alin Popescu
"Dacă discutăm la nivel de societate, atunci da, renunțarea și abstinența sunt soluții care trebuie încurajate, chiar dacă la nivel de individ nu sunt întotdeauna realiste. Dar să nu ignorăm faptul că un procent mic de oameni care renunță la un comportament riscant se traduce într-un beneficiu enorm la nivelul societății.
Oamenii trebuie informați despre cea mai bună soluție și încurajați să o adopte, dar să nu îi uităm pe cei pentru care renunțarea sau abstinența nu sunt realiste. Din păcate, sunt destul de mulți cei care, deși își doresc să facă o schimbare, nu reușesc să pună în practică cea mai bună soluție.
În cazul lor, este nevoie de alternative fezabile și de un sistem de suport bine pus la punct. Ceea ce, din păcate, nu se prea întâmplă la noi, unde abordarea este încă lipsită de nuanțe, strict în alb sau negru.
Renunți – foarte bine. Nu renunți – mori. Din punctul meu de vedere, este o abordare greșită, care poate face mult rău. Mai ales astăzi, când știm din ce în ce mai multe lucruri despre riscuri, despre felul în care funcționează dependențele, iar știința și tehnologia ne oferă mai multe soluții ca niciodată. Ar fi păcat să ne prefacem că nu le vedem", a mai spus medicul Alin Popescu.
Există totuși tehnici sau "instrumente" care ne pot veni în ajutor astfel încât să existe mai puține consecințe negative în urma unui comportament nociv?
"Da, bineînțeles că există abordări și tehnici, chiar și instrumente care pot reduce efectele negative ale multor comportamente la risc. Multe dintre aceste abordări au fost dezvoltate și implementate de câteva decenii, iar eficiența lor a fost dovedită și susținută științific.
Conceptul „harm reduction” a fost și este utilizat cu succes în multe astfel de situații. Este vorba despre o abordare pragmatică, centrată pe individ și pe nevoile sale. Spun pragmatică pentru că pleacă de la acceptarea realității că stoparea sau eradicarea acestor comportamente nu sunt obiective tangibile. Așa că focusul se mută pe individ, pe reducerea efectelor nocive, pe reducerea riscurilor și îmbunătățirea stării de sănătate", a completat el.
Harm reduction sau reducerea riscurilor este un concept relativ nou pentru România, dar nu și pentru alte state. Care sunt acele țări din UE în care aceste politici de sănătate publică funcționează și ce putem învăța de la ele?
"Abordarea „harm reduction” are deja o istorie de cel puțin cinci decenii la nivel mondial, iar din anii '80 a fost din ce în ce mai folosită, ba chiar a devenit parte a politicilor de sănătate publică în multe state. În Europa, Marea Britanie a avut un rol de pionierat în harm reduction încă din anii 1920 și este și astăzi un exemplu în aplicarea acestor politici. Lista poate continua cu Portugalia, Olanda, Țările Scandinave.
Dacă ne uităm în afara Europei, putem vedea state cu o istorie în ceea ce privește abordarea harm reduction, cum sunt Statele Unite, dar și țări care i-au înțeles importanța și au inclus recent conceptul în politicile lor: Australia, Noua Zeelandă. Aceste țări au înțeles că o abordare realistă, centrată pe om și pe nevoile sale, aduce beneficii reale, măsurabile la nivelul societății și sănătății publice. Și au mai înțeles că acest concept nu este static și nu se limitează doar la anumite comportamente.
Dacă acum 30 de ani se vorbea despre harm reduction în consumul de droguri și bolile cu transmitere sexuală, astăzi abordarea s-a extins și acoperă un spectru larg de comportamente – consumul de alcool, fumatul, tulburările de nutriție, jocurile de noroc.
Asta cred că putem învăța, că nu trebuie să acceptăm doar soluția perfectă. În cazul tuturor acestor obiceiuri este loc de "mai bine", iar beneficiul individual se traduce în beneficii majore de sănătate publică.
Forumul Global al Nicotinei 2022
DC Medical: Pentru că vorbim de reducerea riscurilor, vara aceasta a avut loc Forumul Global al Nicotinei 2022 – sub titlul "Tobacco Harm Reduction – Here for Good" pe care l-ați urmărit îndeaproape și care a abordat diferite subiecte: de la scepticismul asociat inovației, până la impactul pe care dezinformarea îl joacă. Care sunt principalele concluzii pe care le considerați importante pentru a fi amintite?
"Ca specialist, e datoria mea să fiu permanent în contact cu lumea științifică și să mă informez constant asupra discuțiilor din domeniu. Da, am urmărit conferința din Polonia, la care au participat peste 50 de experți internaționali, și am rămas cu câteva concluzii importante, pe care cred că trebuie să le împărtășesc.
Poate cel mai important rezultat al evenimentului a fost studiul realizat de Dr. Lars Ramström, cercetător principal la Institutul de Studii asupra Tutunului, o agenție independentă de cercetare din Suedia. Cheia pentru reducerea mortalității cauzate de tutun, demonstrează studiul profesorului Ramström, este reducerea daunelor cauzate de tutun prin tranziție de la țigările clasice, care ard tutunul, la produse mai sigure cu nicotină, care pot să facă mult mai ușor trecerea spre renunțare pentru persoanele care fumează.
Aceasta a fost concluzia studiului, pe care o îmbrățișez cu toată convingerea.
La rândul lor, guvernele își pot juca și ele rolul prin adoptarea ratelor de impozitare în funcție de riscurile la care îi expun pe fumători. În fond, adoptarea unor produse cu nicotină mai sigure este o intervenție cu costuri reduse care reduce fumatul. Sunt țări care au luat astfel de măsuri și care îi dovedesc cu succes eficacitatea.
Mă alătur, astfel, numeroaselor voci care susțin că trebuie să ținem seama de știința modernă și să discutăm activ despre reducerea efectelor nocive ale tutunului prin înlocuirea lui cu produse alternative fără fum. În mod evident, teoriile conspirației și isteria anti-reducere a efectelor nocive prin controlul tutunului devin o formă intolerantă și deplasată de corectitudine politică. Acestea nu fac decât să perpetueze comportamentele nocive și să întârzie aplicarea de soluții eficiente nu doar pentru fumători, ci pentru întreaga societate", a conchis medicul Alin Popescu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
