UPDATE: Guvernul României a aprobat astăzi, 2 iuni 2022, proiectul Ordonanței de urgență privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate.
La propunerea Ministerului Sănătății, Guvernul României a aprobat astăzi 02 iunie 2022, proiectul Ordonanței de urgență privind înfiinţarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate.
Ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila: "E bine să existe o agenție specializată pentru că lipsa investițiilor în ultimii 30 de ani în sectorul sanitar public a creat o mare nemulțumire și a limitat accesul pacienților la servicii de sănătate. Instituția va fi condusă de un președinte interimar pe care – conform acordului cu Comisia Europeană -, Ministerul Sănătății trebuie să îl desemneze pentru o perioadă de 6 luni iar până la finalul anului, această agenție ar trebui să aibă cel puțin 52 de posturi ocupate. E nevoie de oameni bine pregătiți care să ducă la bun sfârșit dezvoltarea infrastructurii în Sănătate".
Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS) va fi o instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Sănătății și va avea drept rol principal dezvoltarea infrastructurii de sănătate.
Agenția va avea ca obiective principale preluarea, continuarea și finalizarea celor 3 proiecte de construcție a spitalelor regionale Iași, Cluj și Craiova și preluarea a cel puțin 3 proiecte de construcție de unități spitalicești din lista de 25 de investiții în infrastructura publică nouă prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență.
De asemenea, instituția trebuie să asigure un management performant al obiectivelor/proiectelor de investiții de importanță considerabilă în infrastructura de sănătate.
Înființarea și operaționalizarea unei agenții specializate în investițiile din domeniul sănătății este prevăzută în cadrul Componentei C12, Sănătate, a Pilonului V, Sănătate și reziliență economică, socială și instituțională, din Planul Național de Redresare și Reziliență, ca una dintre principalele măsuri, arată un comunicat de presă al Ministerului Sănătății.
Știre inițială
"Este în proiect de OUG. Încercăm în această săptămână să înființăm această această agenție. Avem majoritatea avizelor de la celelalte ministere. În momentul în care se va înființa trebuie să numim un președinte, un vicepreședinte. Lucrul cel mai provocator nu este înființarea scriptică, ci să să găsim oameni specializați care să dorească să lucreze în această agenție, care nu știu neapărat dacă va fi foarte stimulativă din punctul de vedere al salarizării, dar încercăm și pentru acest lucru să găsim soluții să atragem persoane cât mai competente", a spus ministrul Alexandru Rafila.
Necesitatea emiterii proiectului de act normativ este determinată, în principal, de mai multe elemente obiective a căror reglementare nu poate fi amânată.
”Componenta materială de bază este necesar să constea în asigurarea unei infrastructuri de sănătate noi, moderne, care să țină seama de progresele tehnologice înregistrate până în prezent, capabilă să poată susține o gamă largă de specializări și să asigure accesul persoanelor la servicii medicale specializate și de înaltă calitate.
Pentru a realiza acest obiectiv, trebuie menționat în primul rând că, în ceea ce privește situația actuală, sectorul sanitar se bazează în prezent pe o infrastructură concepută și realizată acum 50-60 de ani, când nevoia de servicii de sănătate era diferită față de realitățile de astăzi. Clădirile infrastructurii de sănătate sunt, în cele mai multe cazuri, inadecvate și neadaptate tehnic și tehnologic, unele clădiri fiind construite după standarde de acum 100 de ani și modificate succesiv, după posibilități și fonduri alocate de-a lungul anilor de existență nefiind însă capabile, ca structuri să suporte modificări care să aducă infrastructura la nevoia reală de asigurare de servicii de sănătate.
Fluxurile intra-spitalicești nu sunt asigurate în mod continuu în aceeași clădire, ci, de multe ori, funcțiunile sunt dispuse în amplasamente aflate la distanțe mari și foarte mari cum ar în cazul spitalelor de tip pavilionar. În unele situații, transferul pacienților între două pavilioane ale aceluiași spital se realizează cu ambulanța.
Analizele derulate în cadrul unităților spitalicești sintetizate în cadrul auditurilor sau a documentelor strategice au arătat faptul că acestea nu corespund normelor de siguranță și normelor igienico-sanitare, determinând, printre altele, risc crescut de infecții asociate actului medical și un grad ridicat de nevoi medicale nesatisfăcute.
Astfel, adaptarea infrastructurii la nevoile de servicii de sănătate curente respectiv boli netransmisibile, acumularea de probleme de sănătate complexe cu comorbidități, existența unor tehnologii complexe etc. este în multe cazuri imposibilă sau dificil de realizat, cu costuri nejustificate din punct de vedere al beneficiilor directe decât construcția unor clădiri noi în care să se transfere activitatea curentă.
În plus, mai ales în spitalele vechi, controlul infecțiilor nosocomiale este deficitar din cauza nefuncționalităților fizice ale fluxurilor sau a Dotarea cu echipamentele necesare este încă departe de standardele aplicabile în țările europene avansate, iar distribuția teritorială a echipamentelor nu este echilibrată și adaptată necesităților”, arată documentul postat pe site-ul Secretariatului General al Guvernului.
Vezi și: Reacțiile adverse la medicamente, problemă importantă. Cum le recunoști corect
Spitale parțial autorizate
Conform rapoartelor elaborate de Departamentul pentru Situații de Urgență în cursul anului 2020 privind controalele de prevenire desfășurate de inspectoratele pentru situații de urgență la secțiile de terapie intensivă, dintr-un total de 1.392 clădiri ale unităților sanitare cu paturi, 302 funcționează fără autorizație sanitară de incendiu, iar 52 sunt doar parțial autorizate.
Principalele cauze care conduc la funcționarea construcțiilor cu funcțiunea de îngrijire a sănătății fără autorizație de securitate la incendiu sunt fondurile insuficiente pentru monitorizarea fragmentată a clădirilor sau pentru conformarea construcțiilor la cerințele reglementărilor tehnice și calitatea slabă a documentațiilor întocmite în vederea obținerii avizului și autorizației.
”Numărul ridicat de clădiri cu risc seismic în care funcționează spitalele din România este, de asemenea, îngrijorător, riscurile privind afectarea structurilor de sănătate publică fiind dificil de anticipat.
Potrivit datelor comunicate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență în 2018, 137 de spitale situate în București și în 15 județe ale țării își desfășoară activitatea în clădiri cu risc seismic, iar 37 dintre acestea sunt în clădiri cu risc seismic ridicat RS I și RS II, ceea ce înseamnă pericol ridicat de prăbușire în cazul unui cutremur puternic sau la care probabilitatea de prăbușire este redusă, dar la care sunt așteptate degradări structurale majore la incidența cutremurului de proiectare.
Nevoia de intervenții în îmbunătățirea calității și siguranței infrastructurii sanitare este așadar acută, cu atât mai mult cu cât utilizatorii clădirilor sunt, în mare parte, persoane care nu se pot evacua singure, în caz de situații de urgență”, mai notează documentul.
Sistemul de sănătate, deficitar în domeniul patologiilor complexe
Documentul mai notează că sistemul de sănătate este deficitar în domeniul patologiilor complexe.
”De asemenea, sistemul de sănătate din România este deficitar în domeniul patologiilor complexe, precum transplantul și tratamentul marilor arși.
România nu are încă niciun centru pentru mari arși care ar putea trata cazuri foarte grave, ci doar unități funcționale pentru tratarea marilor arși, care pot trata cazuri doar până la o anumită complexitate.
În lipsa unei resurse spitalicești suficiente și cu nivelul necesar de competență pentru numărul foarte mare de cazuri de pacienți cu arsuri severe, până la construirea unui număr suficient de Centre de arși și Unități funcționale de arși, este necesară transferarea în străinătate a pacienților care nu pot fi tratați adecvat sau în timp util în România.
Astfel, în vederea creșterii siguranței pacientului în unitățile medicale, este necesară prioritizarea intervențiilor integrate urgente în infrastructura spitalicească”, mai notează documentul.
Situația a fost agravată și de pandemia de coronavirus, care a limitat accesul pacienților în spitale.
”În al doilea rând, accesul persoanelor la servicii de sănătate, limitat de situația actuală a infrastructurii de sănătate, este supus unor limitări suplimentare generate de situația epidemiologică determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 și utilizarea infrastructurii de sănătate existente în principal pentru asigurarea serviciilor medicale necesare pentru tratamentul pacienților diagnosticați cu COVID-19.
În al treilea rând, în plus față de limitarea suplimentară cauzată în prezent de prioritizarea resurselor din sectorul sănătății pentru combaterea pandemiei COVID-19, situația actuală a infrastructurii de sănătate a generat cel puțin alte două categorii de efecte, ambele afectând în mod direct accesul persoanelor la serviciile de asistență medicală: evenimentele tragice care au avut drept cauză directă sau element contributiv starea infrastructurii de sănătate (incendii, defecțiuni la rețeaua electrică); transferul pacienților cu anumite afecțiuni în spitale din străinătate.
Rata accelerată a răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2, precum și valurile succesive de infectări cu noi tulpini COVID-19 continuă să fie o problemă importantă de sănătate publică în România. Lipsa locurilor la secțiile de terapie intensivă este o constantă a evoluției agresive a pandemiei de COVID-19.
Ca urmare a internării pacienților infectați cu virusul COVID-19 în unitățile spitalicești, celelalte secții dedicate diverselor specialități medicale sunt în pericol de a se închide pentru pacienții care au nevoie de îngrijire medicală pentru alte afecțiuni.
Toată această situație face necesară luarea de urgență a unor măsuri care să poată contribui în mod efectiv la pregătirea și implementarea de obiective/proiecte de dezvoltare a infrastructurii de sănătate care să ducă la reducerea decalajului de infrastructură existent în prezent”, mai arată documentul.
În prezent, nu există în România o entitate specializată cu atribuții exclusiv în domeniul infrastructurii de sănătate, care să asigure pregătirea și implementarea obiectivelor/proiectelor de investiții de o anumită dimensiune în acest domeniu.
Vezi și: Spitalul Județean Târgu Mureș, acreditat pentru transplant de țesuturi
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
