Greutate, probleme cardiorespiratorii. Cercetătorii de la Institutul Karolinska din Suedia vorbesc într-un studiu, publicat în revista JAHA, despre importanța strategiilor de prevenire a nașterilor în care bebelușii au o greutate mică pentru a evita, mai târziu în viață, riscul de boli cardiorespiratorii.
Oamenii de știință au identificat atât inactivitatea fizică, cât și factorii genetici drept factori determinanți importanți în apariția de ușoare probleme cardiorespiratorii la bebelușii care au avut la naștere sub 2,5 kilograme. Nașterea prematură și greutatea mică a bebelușului la naștere au fost legate de afecțiuni cardiorespiratorii ușoare mai târziu în viață. În studiul lor, cercetătorii suedezi au monitorizat peste 280.000 de bărbați de la naștere până la recrutarea militară la vârsta de 17-24 de ani. La recrutare, bărbații au fost supuși unui examen fizic care a inclus o evaluare a performanței lor maxime la aerobic pe un ergometru pentru bicicletă, potrivit Institutului Karolinska.
Greutate, probleme cardiorespiratorii. Rezultate
Autorii studiului au descoperit că bebelușii care au avut la naștere o greutate mai mare s-au comportat mult mai bine la testul de fitness cardiorespirator: pentru fiecare 450 de grame de greutate suplimentară la naștere, la un copil născut la 40 de săptămâni, capacitatea maximă de lucru pe bicicletă a crescut cu o medie de 7,9 wați.
„Mărimea diferenței pe care am observat-o este alarmantă”, susține Daniel Berglind, cercetător la Departamentul de Sănătate Publică Globală din Institutul Karolinska. Cercetătorii consideră că rezultatele sunt importante pentru sănătatea publică deoarece aproximativ 15% dintre bebelușii născuți la nivel mondial cântăresc mai puțin de 2,5 kilograme la naștere, iar condițiile cardiorespiratorii au implicații importante asupra sănătății adulților. „Asigurarea unei îngrijiri prenatale adecvate poate fi un mijloc eficient de îmbunătățire a sănătății adulților nu numai prin prevenirea afectărilor consacrate asociate cu greutatea scăzută la naștere, ci și prin îmbunătățirea stării cardiorespiratorii”, spune Viktor H. Ahlqvist, cercetător la Departamentul Sănătății Publice Globale și un alt autor al studiului.
Cercetarea a fost finanțată de Consiliul Județean Stockholm. Poate fi consultată AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
