Grăsimile corpului au roluri diferite. Oamenii de știință au analizat structura țesutului adipos. Cele două tipuri principale de grăsimi - maro și alb - joacă roluri diferite. Acum, două echipe de cercetători au ajuns la concluzii în ceea ce privește rolul grăsimilor.
Prima echipă a descoperit comutatorul genetic care declanșează dezvoltarea grăsimii brune, iar a doua și-a dat seama cum organismul poate recruta grăsime albă și o poate transforma în maro.
Grăsimea albă și riscurile de a dezvolta anumite boli
Grăsimea albă stochează energie suplimentară. Prea multă grăsime albă, o caracteristică a obezității, crește riscul de diabet de tip 2 și alte boli.
"O întrebare centrală în cercetarea noastră privind bolile metabolice este dacă celulele albe de grăsime din diferite părți ale corpului și chiar dintr-o singură parte a corpului sunt suficient de diferite încât te-ar putea predispune la boli, iar altele s-ar putea să nu", spune co-autorul principal C. Ronald Kahn, medic și om de știință, potrivit Medical News Today.
Acumularea de țesut adipos alb este asociată cu rezistența la insulină și sindromul metabolic, în timp ce acumularea țesutului adipos subcutanat este benignă din punct de vedere metabolic și poate fi chiar asociată cu creșterea sensibilității la insulină.
Determinarea mecanismelor pentru aceste diferențe fenotipice ar putea duce la dezvoltarea de terapii pentru diabet, obezitate și morbiditățile asociate acestora.
Grăsimea brună menține temperatura corpului
Grăsimea brună, în schimb, arde energia chimică pentru a crea căldură și pentru a ajuta la menținerea temperaturii corpului. Cercetătorii au arătat anterior că, ca răspuns la frig, celulele adipoase albe, atât la animale, cât și la oameni, capătă caracteristici ale celulelor adipoase brune.
O echipă condusă de Dr. Francesco S. Celi de la Virginia Commonwealth University și Dr. Paul Lee, acum la Institutul Garvan de Cercetări Medicale din Australia, a explorat efectele temperaturii ambientale asupra grăsimii brune și asupra metabolismului.
Participanții au fost expuși la temperaturi scăzute timp de cel puțin 10 ore în fiecare noapte. Purtau haine standard de spital și aveau numai lenjerie de pat. Toate mesele au fost asigurate, cu conținutul de calorii și nutrienți atent controlat și toate consumurile monitorizate.
După o lună de expunere la frig, participanții au semnalat o creștere cu 42% a volumului de grăsime brună și o creștere cu 10% a activității metabolice a grăsimilor.
Aceste modificări au revenit aproape de valoarea inițială în timpul lunii următoare de temperatură neutră și apoi au fost complet inversate în timpul ultimei luni de expunere la cald. Toate schimbările au avut loc independent de schimbările sezoniere.
Descoperirile sugerează că oamenii se pot aclimatiza la temperaturi scăzute prin creșterea grăsimii brune, ceea ce, la rândul său, poate duce la îmbunătățiri în metabolismul glucozei.
Descoperirea sugerează, de asemenea, noi modalități de a modifica echilibrul energetic al organismului pentru a trata afecțiuni precum obezitatea și diabetul.
Vezi și: Premieră mondială în sănătate. Ficat păstrat timp de 3 zile, transplantat cu succes
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
