Gastrita este un termen general pentru inflamația mucoasei stomacului. Gastrita este cel mai adesea rezultatul unei infecții cu aceeași bacterie care provoacă majoritatea ulcerelor gastrice sau al utilizării regulate a anumitor analgezice.
Gastrita poate să apară brusc (gastrită acută) sau să apară lent în timp (gastrită cronică). În unele cazuri, gastrita poate duce la ulcere și la un risc crescut de cancer de stomac. Cu toate acestea, pentru majoritatea oamenilor, gastrita nu este gravă și se ameliorează rapid cu tratament.
Consumul excesiv de alcool poate contribui la apariția gastritei.
Semnele și simptomele gastritei includ:
- Durere sau arsură sau durere (indigestie) în partea superioară a abdomenului, care se poate agrava sau ameliora când mâncați.
- Greață
- Vărsături
- O senzație de plenitudine în partea superioară a abdomenului după ce ați mâncat
Gastrita nu provoacă întotdeauna semne și simptome.
Aproape toată lumea a avut un episod de indigestie și iritație la stomac. Cele mai multe cazuri de indigestie sunt de scurtă durată și nu necesită îngrijiri medicale. Mergeți la medic dacă aveți semne și simptome de gastrită timp de o săptămână sau mai mult.
Mai mult, solicitați imediat asistență medicală dacă aveți dureri puternice, dacă aveți vărsături în care nu puteți reține niciun aliment sau dacă vă simțiți amețit sau amețit. Spuneți medicului dacă disconfortul gastric apare după ce ați luat medicamente eliberate pe bază de prescripție medicală sau fără prescripție medicală, în special aspirină sau alte analgezice.
Dacă vomitați sânge, aveți sânge în scaune sau aveți scaune care par negre, adresați-vă imediat medicului pentru a determina cauza.
Gastrita este o inflamație a mucoasei stomacale. Slăbiciunile sau leziunile barierei mucoase care protejează peretele stomacului permit sucurilor digestive să deterioreze și să inflameze mucoasa stomacală. O serie de boli și afecțiuni pot crește riscul de gastrită, inclusiv afecțiuni inflamatorii, cum ar fi boala Crohn.
Ce provoacă gastrita
- Infecția bacteriană
Deși infecția cu Helicobacter pylori se numără printre cele mai frecvente infecții umane la nivel mondial, doar unele persoane cu această infecție dezvoltă gastrită sau alte tulburări gastrointestinale superioare. Medicii cred că vulnerabilitatea la această bacterie ar putea fi moștenită sau ar putea fi cauzată de alegerile legate de stilul de viață, cum ar fi fumatul și dieta.
- Utilizarea regulată a analgezicelor
Analgezicele denumite în mod obișnuit medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, cum ar fi ibuprofenul și naproxenul sodic, pot provoca atât gastrită acută, cât și gastrită cronică. Folosirea acestor analgezice în mod regulat sau administrarea în exces a acestor medicamente poate reduce o substanță cheie care ajută la păstrarea mucoasei protectoare a stomacului
- Vârsta mai înaintată
Adulții mai în vârstă au un risc crescut de gastrită deoarece mucoasa stomacului tinde să se subțieze odată cu vârsta și deoarece adulții mai în vârstă au mai multe șanse de a avea o infecție cu H. pylori sau tulburări autoimune decât persoanele mai tinere.
- Consumul excesiv de alcool
Alcoolul poate irita și eroda mucoasa stomacală, ceea ce face ca stomacul să fie mai vulnerabil la sucurile digestive. Consumul excesiv de alcool este mai probabil să provoace gastrită acută.
- Stresul
Stresul sever datorat unei intervenții chirurgicale majore, rănire, arsuri sau infecții severe poate provoca gastrită acută.
- Tratamentul împotriva cancerului
Medicamentele de chimioterapie sau radioterapia pot crește riscul de gastrită.
Netratată, gastrita poate duce la ulcer gastric și hemoragii gastrice. Rareori, unele forme de gastrită cronică pot crește riscul de cancer de stomac, mai ales dacă aveți o subțiere extinsă a mucoasei stomacale și modificări ale celulelor mucoasei, potrivit Mayo Clinic.
Testul care-ți arată dacă ai gastrită
Deși este probabil ca medicul să suspecteze gastrita, este posibil să vi se facă unul sau mai multe dintre următoarele teste pentru a identifica cauza exactă:
- Teste pentru H. pylori - un test de scaun sau un test de respirație - pentru a determina dacă aveți bacteria H. pylori. Tipul de test la care vă supuneți depinde de situația dumneavoastră.
Pentru testul respirației, beți un pahar mic de lichid limpede, fără gust, care conține carbon radioactiv. Bacteria H. pylori descompune lichidul de test în stomac. Ulterior, suflați într-o pungă, care este apoi sigilată. Dacă sunteți infectat cu H. pylori, proba de respirație va conține carbon radioactiv.
- Endoscopie
În timpul endoscopiei, medicul trece un tub flexibil echipat cu o lentilă (endoscop) pe gât și în esofag, stomac și intestin subțire. Cu ajutorul endoscopului, medicul caută semne de inflamație.
În funcție de vârsta și de istoricul medical, medicul vă poate recomanda acest lucru ca prim test în locul testului pentru H. pylori.
În cazul în care se găsește o zonă suspectă, medicul poate îndepărta mici mostre de țesut (biopsie) pentru examinare de laborator. O biopsie poate identifica, de asemenea, prezența H. pylori în mucoasa stomacului.
- Radiografie a sistemului digestiv superior. Numită uneori înghițitură cu bariu sau serie gastrointestinală superioară, această serie de radiografii creează imagini ale esofagului, stomacului și intestinului subțire pentru a căuta orice lucru neobișnuit. Pentru a face un ulcer mai vizibil, este posibil să înghițiți un lichid alb, metalic (care conține bariu) care vă îmbracă tractul digestiv.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
