Gastrita reprezintă inflamația mucoasei stomacului, iar apariția gastritei este adesea rezultatul unei infectării cu un virus care împiedică secreția optimă a sucului gastric, astfel încât stomacul rămâne neprotejat în timpul procesului de digestie, dar și ca urmare a utilizării regulate a anumitor analgezice.
Gastrita, cauze și factori de risc
Potrivit dr. Alecse Dițoiu, medic gastroenterolog, ”omul are un anumit calendar biologic, primăvara și toamna crește aciditatea, normal, tuturor.
Dar nu toți simțim și resimțim acest lucru. Însă unii dintre noi, care suntem mai sensibili, putem să simțim acest lucru”, a afirmat medicul, la Vorbește lumea de la Pro TV.
De altfel, acesta afirmă că printre cauzele care pot duce la apariția gastritei se numără predispoziția fiecărei persoane, predispoziție din naștere, dar că ”nu toți oamenii fac gastrită sau ulcer. Iar pentru ca această predispoziție să ne ducă la boală, trebuie să avem și niște factori care să acționeze”, mai spune medicul.
Factorii care pot duce la apariția gastritei includ:
- infestarea cu bacteria Helicobacter Pylori, în urma consumului de apă sau de alimente contaminate
- consumul în exces de alcool, tutun, cafea
- consumul în mod frecvent de analgezice și antiinflamatoare
- stresul, ca urmare a unui traumatism, boală severă sau intervenție chirurgicală
- reacție autoimună.
Gastrita, simptome și complicații
În ceea ce privește simptomatologia gastritei, medicul endocrinolog afirmă că acestea sunt simplu de identificat, și anume:
- durere în capul pieptului
- balonare
- nu suportăm anumite alimente, acelea care cresc aciditatea
- arsuri
- flatulență.
Dureri de stomac. FOTO: Freepik
Gastrita există în mai multe forme:
- acută, care se instalează brusc
- cronică, în urma persistenței gastritei acute în timp
- cronică de tip C, care apare în urma unor intervenții chirurgicale la nivelul sistemului digestiv ți care atacă stratul de protecție al stomacului
- cronică de tip B, în urma infectării cu virusul H. Pylori, și care în urma netratată distruge celulele mucoasei gastrice
- atrofică, gastrita autoimună, este o afecțiune ireversibilă
- eritematoasă, care se referă la acea etapă a gastritei în care pielea se înroșește din cauza dilatării vaselor sanguine
- erozivă, gastrita hemoragică, cu prezentarea de leziuni la nivelul mucoasei care apoi se transformă în eroziuni. La rândul său, acest tip de gastrită se împarte în: acută, cronică, antrală, refluxă.
- duodenală, prezintă simptome dureroase din cauza inflamării mucoasei duodenale.
”O gastrită erozivă poate să avanseze și să ducă la ulcer, iar ulcerul poate să perforeze.
Din fericire nu am mai văzut un ulcer perforat de peste 30 de ani, pentru că există în momentul de față medicamente suficient de puternice pentru a nu se mai ajunge la complicații ale gastritei, dar gastrita, foarte rar, poate să se complice, cu ulcer în special”, a mai spus gastroenterologul.
Gastrita, diagnostic și tratament
Gastrita se diagnostichează în urma unor analize de sânge, care să indice atât starea generală de sănătate, cât și o posibilă infectarea cu Helicobater Pylori.
De asemenea, este indicată efectuarea unei endoscopii, cu ajutorul căreia medicul specialist să vizualizeze leziunile de la nivelul stomacului, create de inflamarea mucoasei.
Prin această metodă de diagnosticare, medicul preia din țesutul gastric pentru a putea fi ulterior examinat prin analize histopatologice.
Radiografia este o altă metodă prin care se poate pune diagnosticul de gastrită. Aceasta ajută medicul să previzualizeze imagini reale despre starea esofagului, stomacului și a intestinului subțire, notează Mayo Clinic.
Tratamentul gastritei depinde de cauza care a dus la apariția sa. Astfel, gastrita acută cauzată de consumul de medicamente antiinflamatorii sau de alcool se poate remedia prin eliminarea factorului declanșator.
În ceea ce privește medicația pentru tratarea gastritei, aceasta include:
- antibiotice, pentru eliminarea virusului H. Pylori, iar durata tratamentului poate varia între 7 și 17 zile
- medicamente care blochează producția de acid
- medicamente care reduc producția de acid
- medicamente antiacide care neutralizează acidul gastric
- medicamente sau suplimente alimentare care ajută la buna refacere a florei intestinale.
Gastrită, prevenție
Potrivit medicului, gastrita poate fi prevenită dacă acordăm suficient de multă atenție alimentației de zi cu zi.
”Stomacul, tubul digestiv, este foarte inteligent. Să nu vă închipuiți că stomacul secretă acid în momentul în care înghițim apă.
Depistează că este apă, o absoarbe și o elimină prin urină. Dacă mâncăm ceva fiert, practic este predigerat. Stomacul nu fabrică prea mult acid, dar dacă mâncăm ceva nefiert, crudități, fabrică acid mai mult.
Dacă mestecăm mai bine alimentele, suprafața de contact dintre alimente și sucul digestiv este mai mare, deci se digeră mai ușor, dar dacă nu mestecăm bine, sunt bucăți mari de alimente, acestea vor stagna mai mult în stomac și vom avea nevoie de mai mult acid.
Deci contează extraordinar de mult cât mestecăm hrana, ce mâncăm, cum mâncăm”, a mai spus medicul gastroenterolog.
Astfel, în cazul alimentele recomandate pentru ameliorarea și tratarea eficientă a gastritei se numără:
- alimentele bogate în fibre, cereale, fructe (nu citrice), legume
- alimentele cu un aport scăzut de grăsimi, precum pește, carne de pui sau de curcan
- alimente cu un grad de aciditate scăzut
- băuturi necarbogazoase
- băuturi fără cofeină
- alimente probiotice, precum zeama de varză, iaurtul sau kimchi.
În ceea ce privește alimentele nerecomandate, acestea sunt:
- alcoolul
- ceaiul și cafeaua
- alimentele cu grad ridicat de aciditate, precum roșiile, strugurii sau citricele
- sucul de fructe
- alimentele prăjite
- băuturile carbogazoase
- alimentele picante.
Vezi și: Ce se întâmplă dacă renunți la brânzeturi. Semnele sunt vizibile pe piele, dar și pe cântar
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
