Sindromul de tunel carpian reprezintă o neuropatie prin încarcerarea nervului median la nivelul pumnului, fiind cea mai frecventă neuropatie de compresie a membrului superior.
Fizioterapeutul Alexandru Ilie a explicat cum se pot diferenția furnicăturile cauzate de sindromul de tunel carpian față de cele de cauză discală, dar și cum poate fi prevenită această afecțiune ce se dezvoltă în mod preponderent în rândul persoanelor care lucrează îndelung la calculator.
”Când avem o furnicătură pe care o resimțim la nivelul palmei, imediat considerăm că vom avea o afectare de la disc. Din fericire lucrurile nu stau chiar așa și mi-am propus să vorbesc de sindromul de tunel carpian, aceasta este denumirea medicală. În fapt, este un fenomen compresiv. Sindromul de tunel carpian vorbește despre o compresie mecanică produsă la nivelul articulației pumnului, mai precis, la nivelul benzii de retinacul.
Aici avem o structură ligamentară care practic acoperă și face ca degetul mic și degetul mare să facă această mișcare (n.r. să se atingă) și flexia degetelor, iar în momentul în care această bandă este mult prea tensionată, ceea ce se poate întâmpla este că apasă pe nervul care trece pe dedesubt.
În momentul respectiv pacientul poate resimți durere pe palmă, primele trei degete sunt cele care sunt afectate și un pic din degetul inelar.
Un semn distinct este dat de faptul că avem aceste manifestări de furnicături și parestezii, deci amorțeala palmei, cu precădere noaptea. Te trezești și ai tendința să scuturi palma.
Din fericire există astăzi foarte multe strategii conservatoare pentru a ajunge să nu te operezi, pentru că în final, dacă neglijezi aceste semne, acest sindrom de tunel carpian, practic se îngustează din ce în ce mai mult și poate determina o leziune asupra nervului care în final nu se va mai putea vindeca și singura formă de a putea să elimini fenomenul compresiv din acea regiune să îl elimini”, a declarat fizioterapeutul Alexandru Ilie, la Neatza cu Răzvan și Dani de la Antena 1.
Sindromul de tunel carpian, factori de risc și simptome
Sindromul de tunel carpian apare mai frecvent la femei faţă de bărbaţi, la persoanele de vârstă medie (30-60 de ani). Studiile recente arată că prevalenţa sindromului de tunel carpian nu este mai mare la utilizatorii intensivi de computer, frecvenţa fiind aceeaşi cu cea din populaţia generală.
Mâna dominantă, care la marea majoritate a populației este cea dreaptă, este predispusă să fie afectată de disfunctionalitățile petrecute în tunelul carpian.
”Stăm mult timp cu palmele ușor strânse, pentru că mecanica de tastatură permanent este aceasta, cu alte cuvinte degetele nu sunt întinse, și, bine-înțeles, utilizarea mouse-ului, care din nou are această tendință permanentă de a încuraja tensionarea flexorilor palmari.
Cu alte cuvinte, la finalul zilei tensiunea la nivelul palmei este foarte mare, iar degetele sunt ușor încordate spre interior. Lucru care face această compresie. Mai mult, anatomia noastră este mai dezvoltată în partea flexoare decât în partea extensoare”, a explicat fizioterapeutul mecanismul care declanșează sindromul tunelului carpian.
Alți factori de risc:
- moștenirea genetică (un tunel carpian îngust poate fi moștenit de la părinți);
- fractură sau dislocare a încheieturii;
- diformitate a mâinii sau a încheieturii
- boli din spectrul artritei, precum guta sau artrita reumatoidă;
- sarcina;
- hemodializa;
- obezitatea;
- hipotiroidie;
- diabet;
- alcoolism;
- fumatul;
- tumoră crescută în tunelul carpian.
Sindromul tunelului carpian, diagnostic
Potrivit fizioterapeutului, unul dintre testele pe care le putem face singuri acasă, dacă avem suspiciunea de sindrom de tunel carpian este acela de a apropia dosul palmelor și să împingem în articulația pumnului timp de 30 de secunde.
”În cazul în care în acest timp apare un fenomen de durere discretă, amorțeli la nivelul palmei, respectiv degetelor menționate, putem ridica această suspiciune de compresie la nivelul tunelului carpian.
Furnicăturile doar pe palmă, în 99% din cazuri sunt date de această compresie. Dacă avem furnicături care prin antebrațul, deci loja superioară și brațul, atunci de cele mai multe ori vorbim de o compresie de origine disc”, a mai spus Ilie.
În ceea ce privește prevenirea apariției compresiei, fizioterapeutul a explicat câteva exerciții simple, ce pot fi făcute de chiar și stând la birou, dar mai ales atunci când luăm pauza pentru relaxarea ochilor.
”Sunt trei variații ale acestui exercițiu, apropiem bine podul palmei (n.r. ca la rugăciune) și ducem palma spre piept. Din această poziție începem să deplasăm degetele ușor, stânga-dreapta, și ar trebui să resimțim o ușoară tensiune la nivelul flexorilor.
A doua variație este când ducem degetele spre înainte și facem același lucru în lateral, și acum simțim o tensiune la nivelul articulației pumnului.
A treia variație este să mergem cu degetele spre jos, coatele le ridicăm și începem aceeași pendulare.
Sunt recomandate de mai multe ori pe parcursul zilei și astfel reușim, din punct de vedere mecanic, să alungim tensiunea benzii de retinacul”, a spus fizioterapeutul, care a precizat că în timpul nopții este necesară folosirea unei orteze nocturne, adică ”un echipament care ne ajută ca palma să nu stea închisă pe parcursul nopții și care ar putea determina creșterea acestui grad compresiv și să avem palma permanent deschisă.
Acestea sunt strategiile la care putem apela ca să nu ajungem să ne operăm. Însă mare atenție, dacă aveți deja semne importante, acolo este vorba de o compresie extrem de severă ce necesită intervenție chirurgicală”, a mai spus fizioterapeutul.
Vezi și: Afecțiunea dură provocată de statul la calculator sau telefon. Ține minte regula 20:20
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
