Frica este o emoție cu care toată lumea se confruntă, iar ultima perioada a fost caracterizată printr-o creștere fricii: "în ultimii 10 ani ca și terapeut și trainer, de fapt, am i-am învățat pe oameni: cum să-și gestioneze emoțiile joase. Este vorba despre faptul că dacă ai fi căpitanul vasului tău, există vânturi care te ajută în direcția împlinirii unei vieți frumoase, a unui scop și astea sunt emoțiile pozitive, dar sunt și vânturi neprielnice, iar acestea sunt toate emoțiile negative: rușine, vinovăție, apatie, dar mai presus e vorba de frică", a declarat Andreea Filip, trainer motivațional, pentru emisiunea "Vorbește lumea" de la Pro Tv.
De ce apare frica?
"Din punctul meu de vedere frica are două surse principale: sursa pe care o simțim în jurul nostru care vin spre noi, dar este și o cantitate enormă de frică reprimată ce se regăsește deja în psihicul nostru.
Atunci când ceva ne reactivează frica din interiorul nostru, tindem să simțim o frică disproporționată cu situațiile exterioare", anunță trainerul și este de părere că acest lucru s-a întâmplat mai ales în pandemie: "multă lume s-a îmbolnăvit, din păcate au murit și oameni, însă mult mai multă lume a supraviețuit.
Teama, teroarea interioară pe care majoritatea oamenilor au simțit-o, nu avea legătură cu realitatea, ci avea legătură cu o realitate proiectată din imaginația lor și de fapt acolo e problema: frica se hrănește din imaginație. Dacă reușim să tăiem acest obicei de a ne imagina ce poate fi mai rău, atunci am putea să atenuăm acest sentiment care variază de la o ușoară anxietate, până la atacuri de panică"
Simptomele fricii
Terapeutul a dezvăluit manifestările fricii: "are anumite simptome, senzații: simți o strângere de gât sau simți furnicături sub piele sau ai o presiune sub piept sau pur și simplu bate inima mai are, dar am fost obișnuiți să dăm o etichetă acestor senzații și le spunem frică.
Lumea zice că de fapt frica este utilă pentru că ne ajută la supraviețuire. E adevărat, însă noile paradigme, mai ales cele care țin de domeniul psihologiei și a spiritualității ne arată că frica are mai multe efecte negative decât efecte pozitive"
Efectele asupra psihicului
"Un psihic fricos este inhibat, nu își dă voie să vorbească, nu își dă voie să acționeze, nu își dă voie să trăiască până la urmă. Uneori credem că avem nevoie de frică pentru a ne simți motivați, dar este o motivație falsă și ea poate fi înlocuită de iubirea de sine. Cum ar fi să fiu atent când traversez strada, nu de frică că va da o mașină peste mine, ci din iubirea față de corpul meu, față de viața mea", mai spune aceasta.
Acest lucru este și mai detrimental atunci când îl aplicăm copiilor noștri. Unele afirmații au un impact extrem de puternic asupra celor mici, precum cele de genul: "Puneți o căciulă pentru că altfel o să răcești sau ai grijă să nu cumva să ți se întâmple...Practic îi programăm pentru a vedea lumea un loc periculos", anunță terapeutul și ne spune că acestea ar trebui înlocuite întotdeauna cu afirmații pozitive și pline de iubire", ne sfătuiește Andreea Filip.
Efectele asupra corpului
Mulți dintre noi încercăm să fugim de emoțiile negative, iar acestă acțiune face și mai rău, după cum spune trainerul: "pe lângă ceea ce simțim, avem fricile pe care nu le-am dat voie să fie, pe care le-am băgat sub preș. Mă duc la o ședință, mi-e frică de ședință, dar mă prefac că nu mi-e frică și îmi reprim emoția".
Aceste obiceiuri pot duce la boli grave, spune ea: "la 40 de ani facem atacuri de cord, femeile fac tot felul de cancere. În momentul în care simți frica sistemul său imunitar este în alertă, îți crește nivelul de cortizol"
Ce putem face?
"Majoritatea oamenilor cred că frica este reală și nu o tratează ca pe un obiect. Ea ar trebui văzută ca pe ceva ce trece prin mine, nu ca pe ceva ce mă posedă. Eu pot să fiu un observator al emoțiilor mele, iar aici intervine rolul practicilor de mindfulness, de meditație, rugăciunea, care mă ajută să mă detașez de emoțiile mele și să permit senzațiilor să fie. Practic aici este problema, când încercăm să scăpăm de emoții. Dacă emoția este acolo, nu mai ai ce face. Cel mai important este să o lași să se scurgă", adaugă specialistul.
Rolul meditației
"Orice formă de meditație are ca scop, de fapt, să încerce să îți mute punctul de identificare în EU care sunt de fapt un observator. În sens spiritual, acest observator este spiritul din mine, este natura mea divină și în momentul în care mă antrenez să fiu un observator, mă antrenez să observ", a dezvăluit terapeutul.
Ce facem cu gândurile
Gândurile detrimentale se pot opri "printr-o declarație internă. E atât de simplu, dar nu ne-a învățat nimeni. Stau și observ că am o senzație de frică, apare un gând care spune și îi spun <delete, nu mă interesează>, adică refuz acel gând", ne spune trainerul și ne sfătuiește că "dacă tu nu te simți în stare să lucrezi singur cu psihicul tău, ai nevoie de un ajutor exterior, fie că e vorba de un terapeut, trainer sau coach, fie că e vorba de un preot, dar ajutorul cel mai subtil pe care îl avem cu toții la dispoziție este ajutorul divin"
Distragerea atenției este o practică nocivă și inutilă deoarece "emoțiile reprimate nu dispar. Faptul că ne prefacem că nu avem frică nu înseamnă că nu avem frică", adaugă ea.
Ce este atacul de panică?
Terapeutul ne-a dezvăluit și cum putem folosi atacul de panică în beneficiul nostru: "atacul de panică este la fel ca orice altă frică, dar amplificată, adică începi să o iei prea în serios. Este o bună oportunitate a omului să elibereze frica de moarte".
Vezi și: Somatizarea, legătura dintre EMOȚII și BOALĂ
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
