Fotbaliștii sunt mai predispuși să dezvolte afecțiuni neurodegenerative după vârsta de 65 de ani decât populația în general, potrivit unui studiu publicat vineri, notează SuperSport.
Proiectul SCORES (Screening Cognitive Outcomes after Repetitive head impact Exposure in Sport), cu sediul la Universitatea East Anglia, utilizează sisteme online pentru a evalua funcția cognitivă a indivizilor și pentru a monitoriza declinul sănătății creierului.
În proiect sunt implicați 145 de fotbaliști profesioniști, inclusiv fostul atacant al Crystal Palace, Mark Bright, precum și jucătorii Jeremy Goss și Iwan Roberts, de la Norwich.
Deși s-a constatat că fotbaliștii din grupa de vârstă 40-50 de ani au avut performanțe mai bune la evaluări decât populația generală, acest lucru nu s-a menținut pe măsură ce au îmbătrânit.
Datele din raportul SCORES urmează cercetărilor efectuate de studiul FIELD de la Universitatea din Glasgow, care a constatat că fotbaliștii au o probabilitate de trei ori și jumătate mai mare de a muri din cauza unei boli neurodegenerative decât membrii de vârstă similară ai populației.
Această cercetare a condus, de asemenea, la noi apeluri pentru o mai bună protecție a jucătorilor împotriva comoțiilor și a impactului pe termen lung al loviturilor repetate cu capul asupra mingii de fotbal.
Și în timp ce exercițiile fizice asociate cu meseria de fotbalist i-au ajutat pe jucători în ceea ce privește sănătatea creierului lor în anii imediat după retragere, acest beneficiu s-a diminuat în timp.
După 65 de ani, începerea declinului neuronal
”Când ajung la 65 de ani - atunci lucrurile încep să meargă prost. Cei de peste 65 de ani au avut performanțe mai slabe atunci când au fost evaluați pentru lucruri precum timpul de reacție, funcția executivă și navigația spațială. Acestea sunt semne de avertizare timpurie pentru deteriorarea sănătății creierului”, a declarat dr. Michael Grey, cercetătorul principal al SCORES.
De asemenea, cercetătorul a adăugat că studiul SCORES a planificat să urmărească grupul lor de fotbaliști pentru tot restul vieții.
”Acest lucru ne va oferi o imagine foarte clară a daunelor potențiale cauzate de lovirea mingii cu capul”, a spus el, adăugând totodată că este nevoie de un eșantion mai mare pentru a produce concluzii suplimentare.
Studiul include în prezent 55 de foști jucători în vârstă de 65 de ani și peste, ale căror rezultate au fost comparate cu cele ale celor 27 de membri nejucători ai grupului de studiu în vârstă de 65 de ani și peste, precum și cu un grup normativ care conține mii de participanți amalgamați din alte studii care au făcut aceleași teste.
SCORES încearcă, de asemenea, să colecteze mai multe date de la foste fotbaliste, pe fondul temerilor că acestea ar putea fi expuse unui risc și mai mare de demență decât omologii lor de sex masculin.
Bolile neurodegenerative, ce sunt și cum se manifestă
Bolile neurodegenerative determină deteriorarea creierului și a nervilor în timp. Acestea pot schimba personalitatea pacienților și pot provoca confuzie. De asemenea, acestea pot distruge țesutul și nervii creierului.
Unele boli ale creierului, cum ar fi boala Alzheimer, se pot dezvolta pe măsura înaintării în vârstă. Boala Alzheimer afectează 60-70% dintre cazurile de demență. Bolile creierului pot afecta încet memoria și procesele de gândire. Alte boli, cum ar fi boala Tay-Sachs, sunt genetice și încep la o vârstă fragedă.
Alte boli neurodegenerative comune includ:
- Boala Huntington
- scleroza laterală amiotrofică (ALS), sau boala Lou Gehrig
- Boala Parkinson
- toate formele de demență, notează Healthline.
Unele dintre cele mai frecvente simptome ale bolilor neurodegenerative includ:
- pierderea memoriei
- uitare
- apatie
- anxietate
- agitație
- o pierdere a inhibiției
- modificări ale dispoziției.
Bolile neurodegenerative sunt ireversibile, iar tratamentul acestora este unul simptomatologic, eventual să încetinească degradarea neuronală și de a menține calitatea vieții.
De asemenea, este posibil ca în timp să apară noi simptome. Tratamentul implică adesea utilizarea de medicamente pentru a vă gestiona mai bine simptomele.
Persoanele cu ADHD, predispuse la Alzheimer. Care este legătura dintre cele două boli neurologice
Persoanele cu ADHD care suferă de deficit de atenție/hiperactivitate ar putea dezvolta boala Alzheimer, la vârstă adultă, sugerează ultimele cercetări. Studiul a arătat că biomarkerii ADHD au fost asociați colectiv cu scăderi cognitive, în special în memorie, în rândul adulților în vârstă neafectați anterior, notează Inside Precision Medicine.
Declinul cognitiv a fost cel mai frecvent la cei care au afișat inițial peptida amiloidă (A)-β pe scanările creierului, care este o proteină implicată pe scară largă în Alzheimer.
Cercetări suplimentare au indicat că persoanele vulnerabile genetic la ADHD ar putea fi susceptibile la efectele nocive ale A-β, oferind astfel o legătură cu boala Alzheimer.
Persoanele la risc, identificate timpuriu
Constatările, în psihiatrie moleculară, ar putea ajuta la identificarea persoanelor cu risc care ar putea beneficia de noile tratamente care devin disponibile în stadiile incipiente în progresia Alzheimer.
"Acest studiu evidențiază ceea ce mulți din domeniu discută deja: Impactul ADHD poate fi observat de-a lungul duratei de viață și ar putea fi legat de afecțiuni neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer", a declarat cercetătorul principal Douglas Leffa, phD, rezident în psihiatrie la Universitatea din Pittsburgh Medical Center. Citește mai departe AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
