Vezi și: De ce te ustură gâtul dimineața și care este cel mai bun remediu. Când să mergi la doctor
În lumea hiperconectată de astăzi, este greu să eviți sentimentul că pierzi ceva. Acest sentiment este cunoscut sub numele de FOMO, sau frica de a pierde ceva . Fie că dați scroll pe rețelele de socializare, fie că vă comparați viața de zi cu zi cu cea a altora, mulți oameni experimentează această senzație anxioasă că alții trăiesc o viață mai bună, mai interesantă.
Deși FOMO nu este un fenomen nou, efectele sale s-au intensificat odată cu apariția platformelor social media, care ne-au oferit un acces fără precedent la cele mai importante momente din viața altora.
Ce este FOMO?
FOMO se referă la teama sau percepția că alții se distrează mai bine, experimentează lucruri noi sau trăiesc o viață mai bună decât tine. Apare adesea atunci când persoanele percep că pierd oportunități, experiențe sau conexiuni sociale care par a fi disponibile pentru toți ceilalți.
În timp ce FOMO este cel mai frecvent asociată cu social media, unde oamenii postează imagini atent elaborate ale aventurilor, realizărilor și momentelor lor fericite, ea se poate manifesta în multe situații diferite.
De la a vedea prietenii bucurându-se de o seară în oraș fără tine până la a te simți inadecvat după ce îți compari realizările profesionale cu cele ale unui coleg, FOMO se poate infiltra în diverse aspecte ale vieții. De asemenea, se poate extinde dincolo de cercurile sociale pentru a include relații parasociale, în care oamenii simt că ratează experiențele la care văd că participă celebrități sau persoane influente.
Impactul social media asupra FOMO
Creșterea social media a amplificat dramatic fenomenul FOMO. Platforme precum Instagram, Facebook, TikTok și YouTube permit oamenilor să își prezinte viața unui public global, prezentând adesea o versiune extrem de filtrată și idealizată a realității. Fluxul constant de actualizări de la prieteni, familie, cunoscuți și străini poate face pe oricine să se simtă lăsat în urmă.
Utilizatorii rețelelor de socializare sunt expuși la „momentele cele mai importante” din viața altora, ceea ce poate crea un standard nerealist al modului în care ar trebui să arate viața.
Studiile au arătat că, cu cât o persoană petrece mai mult timp pe social media, cu atât este mai probabil să experimenteze FOMO. De fapt, social media în sine a devenit un teren propice pentru comparație, unde cele mai bune momente din viața altora sunt expuse, consolidând ideea că alții au experiențe mai bune și mai satisfăcătoare.
În plus, FOMO este profund înrădăcinată în nevoile noastre sociale și psihologice. Oamenii au o dorință înnăscută de conectare și de apartenență, iar social media exploatează această nevoie. Cu toate acestea, atunci când ne percepem pe noi înșine ca fiind excluși de la evenimente sociale sau evenimente importante, acest lucru poate duce la sentimente de inadecvare, gelozie și anxietate.
Foto: Freepik
De ce apare FOMO?
FOMO nu este ceva care afectează doar anumite tipuri de persoane; poate afecta pe oricine. Cu toate acestea, unele persoane pot fi mai sensibile la efectele sale, în special cele cu afecțiuni psihice subiacente, cum ar fi anxietatea sau depresia. Aceste afecțiuni exacerbează adesea sentimentele de nesiguranță și teama de a lipsi, deoarece oamenii se pot confrunta deja cu o stimă de sine scăzută sau cu dificultăți de conectare cu ceilalți.
În plus, anumite trăsături de personalitate și factori sociali pot face unele persoane mai predispuse la FOMO. Cei care sunt mai anxioși din punct de vedere social sau au tendința de a se izola pot fi mai vulnerabili la efectele negative ale social media și la sentimentele de excludere pe care le pot provoca.
De exemplu, adolescenții și tinerii adulți - care de multe ori sunt încă în căutarea propriei identități - sunt deosebit de susceptibili la FOMO, deoarece se află în procesul de a-și da seama unde se integrează social și căror grupuri aparțin.
Citește și: Un dispozitiv inovator pentru tratarea depresiei. Câmpurile magnetice: o soluție modernă pentru depresie
Efectele emoționale și fizice ale FOMO
FOMO nu este doar un sentiment trecător de gelozie sau dezamăgire - poate avea efecte emoționale, fizice și psihologice semnificative. Persoanele care experimentează FOMO în mod regulat suferă adesea de niveluri mai ridicate de stres, anxietate și depresie. Comparația constantă cu alții poate diminua stima de sine și crea un sentiment de singurătate, chiar și în mijlocul interacțiunilor sociale.
FOMO a fost, de asemenea, asociat cu diverse simptome fizice, precum dureri de cap, tensiune stomacală și tulburări de somn. Aceste manifestări fizice sunt adesea un rezultat al anxietății care apare atunci când te întrebi constant ce pierzi. În cazuri mai extreme, FOMO poate duce chiar la comportamente nesănătoase, cum ar fi angajarea excesivă în activități sociale sau implicarea în comportamente riscante doar pentru a vă simți incluși.
Gestionarea FOMO: cum să redobândești controlul
Deși FOMO se poate simți copleșitor, există măsuri pe care indivizii le pot lua pentru a atenua efectele sale și a recâștiga controlul asupra bunăstării lor emoționale.
- Limitarea utilizării social media: una dintre cele mai eficiente modalități de a reduce FOMO este limitarea timpului petrecut pe social media. Cercetările sugerează că a lua pauze regulate de la dispozitivele digitale sau chiar a se angaja într-o „detoxifiere digitală” poate ajuta persoanele să se reconecteze cu propriile vieți, mai degrabă decât să se compare constant cu alții.
Stabilirea unor limite de timp pentru utilizarea rețelelor de socializare sau chiar dezactivarea conturilor pentru o perioadă scurtă de timp poate oferi o ușurare de la bombardamentul constant de conținut curatat.
- Reorientați-vă gândurile: în loc să vă concentrați asupra a ceea ce vă lipsește, încercați să vă îndreptați atenția către ceea ce aveți deja. Acest lucru ar putea implica practicarea recunoștinței sau evaluarea propriilor realizări și experiențe.
Feed-urile de pe rețelele de socializare arată adesea doar o mică parte selectivă din viața oamenilor, ceea ce înseamnă că momentele „perfecte” pe care le postează s-ar putea să nu reflecte imaginea completă. Amintirea faptului că fiecare are propriile lupte și provocări poate ajuta la reducerea presiunii de a ține pasul cu ceilalți.
- Identificați-vă factorii declanșatori: recunoașterea situațiilor sau a conținutului care vă declanșează FOMO este un pas important în gestionarea acesteia. Dacă știți că vizualizarea postărilor unei anumite persoane vă face să vă simțiți exclus, încercați să-i reduceți conținutul sau să-i dați unfollow cu totul.
Fiind proactiv cu privire la ceea ce consumați, puteți minimiza factorii declanșatori negativi și vă puteți crea un mediu social media mai sănătos.
- Concentrează-te pe conexiunile din viața reală: deși social media poate încuraja conexiunile, adesea nu are profunzimea interacțiunilor din viața reală. În loc să fii obsedat de conexiunile digitale, încearcă să investești mai mult timp în relațiile față în față. Petrecerea timpului de calitate cu prietenii și cei dragi poate oferi un sentiment mai autentic de apartenență și poate reduce impactul FOMO.
- Căutați ajutor profesional: dacă FOMO vă afectează semnificativ sănătatea mintală, ar putea fi util să căutați sprijinul unui psiholog sau consilier. Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) s-a dovedit a fi eficientă în a ajuta persoanele să sfideze tiparele de gândire negative și să dezvolte mecanisme de coping mai sănătoase.
Un terapeut vă poate ajuta să abordați cauzele profunde ale FOMO și să lucrați împreună cu dvs. pentru a construi un sentiment mai puternic al valorii de sine și al rezilienței.
Concluzie
FOMO este o experiență comună în era digitală, alimentată de social media și de nevoia constantă de validare. Deși este natural să ne comparăm cu alții, este important să ne amintim că aceste comparații sunt adesea înșelătoare.
Realitatea din spatele imaginilor și actualizărilor pe care le vedem online este mult mai complexă și este esențial să cultivăm o mentalitate care să ne valorizeze propriile experiențe și realizări unice.
Recunoscând semnele de FOMO și luând măsuri proactive pentru a le gestiona, persoanele își pot proteja sănătatea mintală și pot redescoperi bucuria de a trăi clipa. La urma urmei, teama de a lipsi provine adesea din uitarea faptului că suntem deja parte a ceva semnificativ - propria noastră viață.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
