Un studiu recent a arătat că pacienții care suferă de un accident vascular cerebral (AVC) și au cancer, prezintă riscuri mai mari dacă au și fibrilație atrială fibrilație atrială. Factorii precum vârsta avansată și problemele cardiovasculare comune între fibrilația atrială și cancer contribuie la aceste rezultate.
Fibrilația atrială (FA) și cancerul sunt asociate independent cu rezultate mai slabe la pacienții cu accident vascular cerebral ischemic acut (AVC). Un studiu publicat în Sage Journals a evaluat impactul fibrilației atriale asupra rezultatelor accidentului vascular cerebral legat de cancer, un subset unic în care caracteristicile și rezultatele accidentului vascular cerebral sunt determinate în principal de factori legați de cancer.
Studiu extins
Cercetătorii au realizat un studiu retrospectiv transversal folosind eșantionul național de internări (NIS) din perioada 2016–2019. Au fost identificate internările cu coduri de diagnostic pentru cancer și AVC, FA fiind expunerea principală.
Rezultatul principal a fost mortalitatea în spital; rezultatele secundare au inclus durata internării (LoS) și externarea către locații non-domiciliare. Cercetătorii au utilizat modele de regresie logistică și liniară multiple, ajustate pentru vârstă, sex, rasă-etnie și indicele de comorbiditate Charlson, pentru a analiza asocierile.
Rezultate
Fibrilația atrială - FOTO: Freepik@naiklon1
Din 150.200 internări cu diagnostice de cancer și AVC (vârsta medie 72 ani, 53% bărbați), 40.084 (26,7%) au inclus fibrilație atrială comorbidă. În comparație cu cei fără fibrilație atrială, pacienții cu fibrilație atrială erau mai în vârstă, mai des bărbați și albi, aveau un consum mai redus de tutun și rate mai mari de tulburări cardiovasculare, demență și hemiplegie. Tromboliza intravenoasă a fost administrată în 6,1% din cazurile cu FA vs. 4,9% fără FA.
Rezultate
Mortalitate în spital: Mai mare în cazurile cu FA (14,8% vs 12,1%).
Externare non-domiciliară: Mai frecventă în cazurile cu FA (83,5% vs 75,1%).
Durata internării: Mai lungă în cazurile cu FA (8,4 zile vs 8,2 zile).
Analizele multivariable au confirmat că fibrilația atrială a fost asociată independent cu șanse mai mari de mortalitate în spital (risc relativ ajustat [aOR], 1,34), externare non-domiciliară (aOR, 1,32) și durată mai lungă a internării (diferență medie ajustată, 13,7%).
Concluzii
În AVC-ul legat de cancer, fibrilația atrială comorbidă este asociată cu rezultate mai slabe pe termen scurt, inclusiv mortalitate mai mare în spital, externare defavorabilă și durată mai lungă a internării.
Relația dintre fibrilația atrială și rezultatele adverse în accidentul vascular cerebral ischemic legat de cancer este multifactorială, implicând riscuri independente ale ambelor condiții și factori de risc comuni precum vârsta avansată, hipertensiunea și fumatul. Tratamentele pentru cancer agravează, de asemenea, riscurile legate de fibrilație atrială.
Fibrilația atrială, ce este
Fibrilația atrială este o afecțiune caracterizată de bătăi neregulate sau aritmie a inimii. Această afecțiune poate duce la formarea de cheaguri de sânge, creșterea riscului de accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă și alte complicații serioase. Estimările indică faptul că până în 2030, peste 12 milioane de persoane vor suferi de AFib.
Cheagurile de sânge formate în inimă pot fi pompată spre creier, unde pot bloca fluxul de sânge și provoca un accident vascular cerebral. Studiile arată că între 15% și 20% dintre persoanele care suferă de accident vascular cerebral au și fibrilație atrială.
Pentru a preveni formarea de cheaguri, pacienților cu fibrilație atrială li se prescriu frecvent anticoagulante. Netratată, AFib poate dubla riscul de decese cauzate de probleme cardiace și poate crește de cinci ori riscul de accident vascular cerebral. Cu toate acestea, mulți oameni nu sunt conștienți de gravitatea acestei afecțiuni cardiace, potrivit American Heart Association.
Fibrilația atrială, simptome
Unele persoane cu fibrilație atrială nu au simptome, dar altele pot resimți:
- Palpitații în piept, deasupra inimii
- Dureri în piept
- Amețeli sau leșin
- Dispnee (respirație dificilă)
- Oboseală, potrivit National Institute of Neurological Disorders and Stroke.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
