Un nou raport RAND sugerează că abilitățile cognitive, factorii stilului de viață și sănătatea fizică pot prezice riscul de demență cu până la două decenii înainte de apariția simptomelor. Factori precum diabetul, inactivitatea și experiența profesională limitată pot contribui, de asemenea, la riscul de demență.
Raportul sugerează că abordarea unor bariere precum costul și accesibilitatea ar putea extinde testele cognitive de rutină și ar putea conecta mai multe persoane la tratamente și resurse în stadiile incipiente ale demenței. Raportul sugerează, de asemenea, că depistarea precoce a bolii Alzheimer și a demențelor asociate este esențială pentru cele 58 de milioane de americani cu vârsta de peste 65 de ani, deoarece tratamentele existente sunt eficiente doar în stadiile incipiente.
Cu toate acestea, doar 16% dintre persoanele din această grupă de vârstă sunt supuse unor evaluări cognitive în timpul vizitelor de rutină la furnizorii lor de asistență medicală primară.
Factorii care prezic riscurile de demență
Cercetătorii RAND au efectuat trei studii pentru a identifica persoanele cu cel mai mare risc de afectare cognitivă, pentru a explora modalități de a spori testele cognitive în rândul adulților în vârstă și pentru a încuraja persoanele cu risc să mențină îngrijirea sănătății creierului.
Primul studiu a analizat datele din Studiul privind sănătatea și pensionarea, identificând factorii stilului de viață, cum ar fi lipsa de exerciții fizice, obezitatea și neimplicarea în hobby-uri la vârsta de 60 de ani, ca fiind principalii predictori ai riscului de demență.
De asemenea, s-au constatat variații regionale ale riscului de demență, persoanele născute în sud având o probabilitate semnificativ mai mare de a dezvolta demență. Sănătatea părinților, dimensiunea familiei și istoricul marital nu au fost factori predictivi semnificativi ai demenței.
Studiul a identificat factori predictivi puternici ai apariției demenței, inclusiv sănătatea fizică precară, accidentul vascular cerebral, anumite gene, lipsa unui plan privat de asigurare de sănătate la vârsta de 60 de ani, faptul că nu au lucrat niciodată, diabetul, consumul excesiv de alcool și implicarea redusă în hobby-uri și activități.
Declinul cognitiv are un impact asupra deciziilor financiare și practice, ceea ce face crucial ca medicii și factorii de decizie politică să ofere sprijinul adecvat pentru a încetini sau diminua impactul declinului cognitiv.
Foto: Freepik @rawpixel.com
Declinul cognitiv afectează deciziile financiare și practice
Un studiu realizat în SUA a arătat că pacienții nou diagnosticați cu demență sunt mai predispuși să solicite ajutor financiar din partea copiilor, 25% dintre aceștia solicitând ajutor din partea copiilor, comparativ cu 2% fără un diagnostic.
Chiar și fără un diagnostic oficial, 29% dintre persoanele care prezintă semne de demență au solicitat ajutor financiar, ceea ce sugerează o planificare timpurie și recunoașterea schimbărilor. Un diagnostic determină adesea luarea unor măsuri practice, cum ar fi întocmirea unui testament de viață, atribuirea unei procuri sau mutarea la rude.
Costul îngrijirii cognitive și importanța depistării precoce
Un al treilea studiu a constatat că costurile suportate din buzunar reprezintă cel mai mare obstacol în calea accesului la evaluările cognitive și la îngrijirea demenței. Majoritatea respondenților au declarat că ar solicita asistență medicală dacă ar fi disponibile tratamente mai bune, iar aproximativ 60% ar utiliza o terapie care i-ar putea ajuta să rămână independenți încă trei ani.
Extinderea accesului la teste cognitive accesibile ar putea ajuta mai multe persoane să își planifice viitorul și să beneficieze de tratamentele actuale și viitoare.
Doi experți, Clifford Segil, neurolog la Providence Saint John's Health Center și Ryan Glatt, senior brain health coach și director al FitBrain Program la Pacific Neuroscience Institute, au declarat că studiul privind predictorii timpurii ai afectării cognitive și ai demenței a oferit informații valoroase privind factorii de risc timpurii ai demenței, utilizând un eșantion mare, reprezentativ la nivel național.
Studiul evidențiază factorii de risc modificabili și nemodificabili, inclusiv comportamentele legate de stilul de viață, statutul socioeconomic și indicatorii de sănătate.
Studiul RAND privind sănătatea creierului sugerează că anumite modificări ale stilului de viață pot contribui la prevenirea demenței. Cu toate acestea, printre limitările studiului se numără faptul că se bazează pe date observaționale, ceea ce limitează capacitatea de a stabili legătura de cauzalitate.
Factori precum activitatea fizică și angajamentul social sunt asociați cu un risc mai scăzut de demență, dar studiul nu poate determina în mod definitiv dacă aceste comportamente previn declinul cognitiv sau sunt markeri ai unei mai bune sănătăți cognitive de bază.
Clifford Segil, cu toate acestea, consideră că aceste modificări ale stilului de viață ar trebui împărtășite cu oricine încearcă să evite pierderea memoriei sau demența pe măsură ce îmbătrânesc.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
