Fostul preşedinte al Academiei Române, Eugen Simion, s-a stins din viață marți, la 89 de ani, după o lungă suferință. Decesul academicianului a fost confirmat de către reprezentanții Spitalului Elias din București, notează Spectacola.
Eugen Simion era internat în spital de peste câteva săptămâni, din cauza unor afecțiuni cronice.
Eugen Simion, născut pe 25 mai 1933, în Chiojdeanca, Prahova, a fost un reputat critic și istoric literar, editor, eseist, profesor universitar român, membru titular al Academiei Române și președinte al acestui for cultural român din 1998 până în aprilie 2006.
Eugen Simion a urmat cursurile Liceului ”Petru şi Pavel” din Ploieşti, unde a fost coleg cu Nichita Stănescu, şi a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii Bucureşti (1952-1957), unde i-a avut ca profesori pe Tudor Vianu, Iorgu Iordan, Alexandru Graur. În 1969, a devenit doctor în ştiinţe filologice cu o teză despre ”Eugen Lovinescu, scepticul mântuit”, avându-l drept conducător ştiinţific pe Şerban Cioculescu, potrivit Agerpres.
Pentru o perioadă, între 1970-1973, a fost profesor la Universitatea Paris IV (Sorbona), unde a predat cursuri de cultură şi civilizaţie românească. Experienţa pe care a avut-o în Franţa se regăseşte în două dintre cărţile sale: ”Timpul trăirii, timpul mărturisirii. Jurnal parizian” (1977, în 2014 a apărut cea de-a VI-a ediţie; în 1983 a fost tradusă în maghiară) şi ”Întoarcerea autorului” (1981, tradusă în SUA şi în Franţa, 1996). În 1992, a fost profesor invitat la Ecole Normale Superieure de Paris (Fontenay-aux-Roses).
A debutat cu un articol despre ”Caietele Eminescu”, în paginile "Tribunei" (1958), colaborând ulterior la majoritatea revistelor, unde a deţinut rubrici permanente: ”Gazeta literară”, ”România literară”, "Contemporanul", ''Flacăra'', "Literatorul" (din 1991).
Academicianul Eugen Simion a publicat peste 3.000 de articole şi studii în reviste literare şi culturale. Totodată, este autorul unei opere prodigioase, care cuprinde titluri fundamentale pentru literatura română şi cultura românească.
Este şi autorul unor ediţii, studii introductive şi antologii. A prefaţat numeroase ediţii din scrierile lui Tudor Arghezi, Blaga, George Călinescu, Marin Preda, Ilarie Voronca, Geo Dumitrescu, Constanţa Buzea etc.
Unele dintre lucrările sale au fost traduse şi în limbi străine: ''Elmenyek kora, vallom asok kora. Parizsi nablo'' (1983); ''Imagination and Meaning. The Scholarly and Literary Worlds of Mircea Eliade'' (1984, în colaborare); ''Die Mitte Der Aufszatza zu Mircea Eliade'' (1994, în colaborare); ''The Return of the Author'' (1996); ''Mircea Eliade: A Spirit of Amplitude'' (2001).
La 9 martie 1991, Eugen Simion a fost ales membru corespondent al Academiei Române, iar la 12 martie 1992 membru titular. Apoi vicepreşedinte (1 februarie 1994 - 16 ianuarie 1998), preşedinte interimar (15 octombrie 1997 - 16 ianuarie 1998) şi preşedinte al Academiei Române, ales la 16 ianuarie 1998, reales la 11 februarie 2002. A deţinut această funcţie până la 20 aprilie 2006.
În calitate de preşedinte al Academiei Române, Simion a iniţiat o serie de proiecte culturale importante: continuarea şi încheierea ''Dicţionarului Tezaur al Limbii Române'' (început de B. P. Hasdeu, în 1884), ''Dicţionarul General al Literaturii Române'', ''Dicţionarul Etimologic al Limbii Române'', ''Dicţionarul Ortografic, Ortoepic şi Morfologic'' (DOOM), ''Gramatica Limbii Române'', ''Micul Dicţionar Academic''.
De asemenea, o realizare culturală importantă a constituit-o editarea manuscriselor lui Mihai Eminescu: cele 45 de caiete ale poetului, însumând 14.000-15.000 de pagini, au fost scanate şi tipărite în 38 de volume şi transpuse pe CD-uri. Un alt proiect cultural de anvergură al lui Eugen Simion este Colecţia Opere fundamentale, în format Pléiade, care cuprinde cei mai importanţi autori români, mai notează Agerpres.
Prof. Dr. Irinel Popescu, despre dispariția lui Eugen Simion
”Plecarea la Domnul a Academicianului Eugen Simion înseamnă o imensă pierdere pentru Academia Română, pentru critica literară și pentru întreaga cultură română.
De-a lungul timpului am fost extrem de onorat să colaborez cu Domnia Sa la câteva proiecte între care Seminarul internațional "Penser l'Europe" editia a XIV-a cu tema "La science est-elle une dimension de l'identité eurpéenne (București, 2015) și cele două ediții ale monografiei "Maladia lui Eminescu și maladiile imaginare ale eminescologilor" (Editura FNSA 2015 și 2021). Dumnezeu să-l odihnească în pace iar noi să-i păstrăm amintirea neștearsă”, a scris prof. dr. Irinel Popescu, pe pagina sa de socializare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
