Cheagul de sânge care se formează într-un vas de sânge dintr-o zonă a corpului, se desprinde și călătorește într-o altă zonă a corpului, prin sânge, și se numește embol. Un embol se poate depune într-un vas de sânge și poate bloca alimentarea unui anumit organ. Blocarea acestuia se numește embolie, arată experții de la John Hopkins Medicine (link direct sursa informației).
Cum și de ce se formează cheagurile de sânge
Inima, arterele, capilarele și venele alcătuiesc sistemul circulator al corpului. Sângele este pompat cu mare forță din inimă, în artere. De acolo sângele curge în capilare (vase mici de sânge din țesuturi), iar de aici sângele se întoarce în inimă prin vene. Pe măsură ce se deplasează prin vene înapoi către inimă, fluxul de sânge încetinește. Uneori, acest flux sanguin mai lent poate duce la formarea cheagurilor.
Coagularea sângelui este un proces normal și natural care se petrece în organism pentru a preveni sângerările. Corpul produce cheaguri de sânge și apoi le descompune. În anumite circumstanțe, organismul nu mai poate să le descompună, ar asta poate provoca o problemă gravă de sănătate.
Atunci când cheagurile se formează într-o venă, asta se poate datora fluxului sanguin încetinit, unei anomalii în formarea cheagurilor sau unei leziuni a peretelui vasului de sânge.
Cheaguri de sânge se pot forma însă, deopotrivă în artere și vene. Cheaguri de sânge formate în artere, care sunt transportate de sângele din inimă, pot provoca atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale, arat experții Asociației Americane a Inimii (link direct sursa informației).
În schimb, cheagurile formate în vene se numesc cheaguri venoase. De regulă, ele se formează la nivelul picioarelor, unde există două tipuri de vene: vene superficiale (aproape de suprafața pielii) sau vene profunde (situate în apropierea osului și înconjurate de mușchi).
Cheagurile de sânge venoase apar cel mai adesea la nivelul venelor profunde ale picioarelor, iar asta se numește tromboză venoasă profundă (TVP). Odată ce s-a format un astfel de cheag, el se poate desprinde și poate „călători”, prin sânge, către o altă zonă a corpului, adesea ajungând în plămâni. Conform statisticilor, tomboza venoasă profundă este cea mai frecventă cauză a unei embolii pulmonare.
Citește și: Embolia pulmonară, risc postoperator. Care intervenții au riscul cel mai mare
Alte surse mai puțin frecvente de embolie pulmonară sunt embolul adipos (deseori legat de fracturarea unui os mare), embolul de lichid amniotic, bulele de aer și o tromboză venoasă profundă în partea superioară a corpului. Cheaguri se pot forma, de asemenea, la capătul unui cateter intravenos (perfuzie intravenoasă), se pot desprinde și se pot ajunge la plămâni, de aceea mulți pacienți care fac frecvent perfuzii primesc și tratament anticoagulant.
Ce simptome dau cheagurile care provoacă embolii pulmonare
Din păcate, în multe cazuri, embolia pulmonară nu dă deloc simptome sau să prea târziu. Și afectează nu doar plămânii, ci și inima. Mai exact, când acele cheaguri venoase ajung și se opresc în plămâni, presiunea se acumulează în partea dreaptă a inimii și, în cele din urmă, inima poate să cedeze, pentru că este încordată atât de mult.
Chiar și cheaguri mari de sânge ar putea să nu producă simptome, și în aproximativ un sfert din cazuri conform Centrelor americane pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), primul simptom al emboliei pulmonare este decesul.
Citește și: Embolia amniotică, ce a pățit Andreea Bălan, un caz de două ori rar
Când totuși dau semne de alarmă, cele mai frecvente simptome pentru embolia pulmonară sunt:
- scurtarea bruscă a respirației (cel mai frecvent),
- Durere în piept (de obicei, se agravează cu afectarea respirației),
- Un sentiment de anxietate,
- Senzație de amețeală, vertij sau leșin,
- Bătăi neregulate ale inimii fără un alt motiv,
- Palpitații,
- Tuse și/sau tuse cu sânge,
- Transpirație abundentă,
- Tensiune arterială scăzută brusc.
De asemenea, este posibil ca persoana care face embolie pulmonară să fi experimentat deja simptome de tromboză venoasă profundă, cum ar fi:
- Durere la piciorul afectat (poate apărea numai când stați în picioare sau când mergeți),
- Umflarea piciorului (doar a piciorului afectat, nu a ambelor picioare),
- Durere, sensibilitate, roșeață și/sau căldură în picior,
- Roșeață și/sau piele decolorată.
Atenție, însă, simptomele emboliei pulmonare pot fi confundate cu ale altor probleme medicale, așa că dacă le resimțiți, trebuie să ajungeți rapid al Urgență, doar medicii fiind în stare să facă diferența dintre bolile care le pot provoca.
Persoanele care au risc crescut de embolie pulmonară
Sunt anumite categorii de persoane care au un risc mare de a face embolie pulmonară. Acestea prezintă unul sau mai mulți dintre următorii factori de risc:
- Condiții genetice care cresc riscul formării cheagurilor de sânge,
- Istoric familial de tulburări de coagulare a sângelui (boli hematologice care afectează coagularea),
- Au făcut operații sau au avut leziuni (în special la picioare) sau chirurgie ortopedică,
- Situații în care mobilitatea este limitată, cum ar fi repaus prelungit la pat, zborul sau călătoria pe distanțe lungi sau paralizia
- Istoricul anterior de cheaguri (dacă au mai avut astfel de probleme de coagulare),
- Vârsta mai înaintată
- Cancerul și terapia cancerului (în mod special chimioterapia)
- Au avut anumite afecțiuni medicale, cum ar fi insuficiența cardiacă, boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), hipertensiunea arterială, accidentul vascular cerebral și boala inflamatorie intestinală,
- Iau anumite medicamente, cum ar fi pastilele contraceptive și terapia de substituție cu estrogeni,
- În timpul și după sarcină, inclusiv după operația de cezariană,
- Obezitatea,
- Au vene mărite de la picioare (vene varicoase)
- Fumatul.
Ce complicații poate da embolia pulmonară
Embolia pulmonară poate provoca o lipsă de flux sanguin care duce la deteriorarea țesutului pulmonar. Poate provoca un nivel scăzut de oxigen în sânge, pentru că plămânul blocat nu mai poate absoarbe și introduse în sânge oxigenul vital, ceea ce va afecta funcționarea altor organe din organism. Embolia pulmonară este, așa cum spuneam, de multe ori fatală dacă nu este diagnosticat și tratată în tip util.
Tratamentul ei implică adesea medicamente anticoagulante sau diluanți ai sângelui. Dar acest tratament nu este lipsit de riscuri, pentru că medicamentele administrate cresc riscul de sângerare excesivă dacă vă subțiază prea mult sângele. Sângerarea excesivă este o sângerare care nu se va opri după ce aplicați presiune pe rană timp de 10 minute. Dar dacă sângerarea se produce în interiorul organismului, acolo unde nu e vizibilă cu ochiul liber, poate provoca probleme infinit mai mari. Spre exemplu:
Dacă sângerarea are loc în tractul digestiv, veți putea observa:
- Vărsături de culoare roșu aprins sau vărsături care arată ca zațul de cafea,
- Sânge roșu aprins în scaun sau scaune negre, gudronate,
- Durere abdominală.
Dacă sângerarea se produce în creier, veți observa simptome precum:
- Dureri de cap severe,
- Vederea este brusc afectată,
- Pierderea bruscă a capacității de mișcare sau a senzației în picioare ori brațe,
- Pierderea memoriei sau confuzie.
Dacă aveți oricare dintre acestea, trebuie să ajungeți imediat la Urgență!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
