Dr. Cristian Mihalea este medic primar radiologie intervențională și neuroendovasculară. Supraspecializarea și-a început-o în 2011, în Spitalul Beaujon din nordul Parisului și acum lucrează în Spitalul CHU Kremlin Bicentre din sudul Capitalei Franței.
„A fost un vis care s-a materializat într-o șansă prin faptul că am fost acceptat la început ca rezident, după care am devenit medic specialist și ulterior medic primar acolo, în urmă cu 4 ani", explică medicul. Dr. Cristian Mihalea vine periodic și operează pacienți la Spitalul Clinic Sanador. Care e diferența între spitalul privat românesc și Franța?
„Este o diferență în primul rând ca volum de pacienți, pentru că în Franța, cu ghilimelele de rigoare, este o uzină, este o secție dedicată de neuroradiologie diagnostică și intervențională. În Sanador, facem cazurile în măsura în care pacienții își manifestă dorința de a veni spre noi, pe când în Paris este o rutină, este un gest care se face zilnic. Acolo suntem 4 medici primari, alături de doi profesori, care operăm undeva la 700 de pacienți pe an, deci este un volum imens de pacienți".
Dacă discutăm despre tehnica necesară, însă, specialistul spune că dotările de la spitalul privat din Capitală sunt similare celor de la Paris. „Nu este nicio diferență materială, pentru că același angiograf pe care-l avem la Paris îl avem și la Sanador, e un angiograf de ultimă generație", a arătat Dr. Cristian Mihalea, EXCLUSIV la Interviurile DC MEDICAL.
Ce patologii se pot trata astfel
Dar, revenind la supraspecializarea sa, l-am rugat pe Dr. Cristian Mihalea să ne explice întâi ce este neuroradiologia intervențională și ce patologii rezolvă ea?
„Înseamnă capacitatea noastră ca neuroradiologi intervenționiști de a trata două sau trei patologii vasculare cerebrale, ale vaselor creierului, minim invaziv, intrând pe artera femurală și printr-un întreg montaj de catetere, să ajungem până la nivel intracerebral, cateterizând aorta, crosa aortei, carotida, și urcând până sus. Și asta printr-o simplă puncție a arterei femurale care are 2 milimetri diametru", rezumă, simplu, medicul primar.
Sunt trei patologii care se pot trata prin neuroradiologie intervențională: anevrismele, malformația arterio-venoasă cerebrală și fistulele durale. Dintre ele, cea mai frecvent întâlnită și, din păcate, de prea multe ori fatală, este partea de anevrisme.
Cât de periculoase sunt anevrismele
„Putem trata în primul rând anevrismele cerebrale, sunt niște leziuni saculare, sunt niște hernii de perete arterial, care odată ce se rup 50% dintre pacienți decedează. Este una dintre cele mai fatale patologii vasculare, pentru că în plină sănătate un pacient poate deceda prin stop cardiac printr-o ruptură de anevrism. Aveți multe exemple, pacienți tineri care subit au decedat din această cauză".
Dar cum se descoperă aceste anverisme? „Odată cu modernizarea României și a sistemului medical, tot mai mulți pacienți au acces la imagistică. La RMN, la CT. Pentru o banală cefalee faci un CT și descoperim că avem un anevrism. Și așa tot mai mulți pacienți se diagnostichează cu această boală care înseamnă un anevrism de 4-5 milimetri, 7 milimetri. Peste 4 milimetri noi îl tratăm, pentru că prevenim o moarte subită. Asta este frumusețea acestei meserii. Dar pe de altă parte este și foarte greu să-i explici unui pacient care nu are niciun fel de simptom, pe care nu-l doare absolut nimic, care e în plină sănătate, că această leziune trebuie tratată fiindcă este la un pas de moarte. Deci, e o muncă și de psihologie, dacă vreți, de a-i convinge de necesitatea tratamentului și mulți pacienți în primă fază refuză tratamentul, refuză ideea că e o boală atât de gravă. Și citind, și studiind, constată că e o boală cu un potențial grav extraordinar de mare", detaliază dr. Cristian Mihalea.
Factorii de risc
Anevrismele constituie o patologie tot mai des întâlnită la tineri, tot mai des la fumători, arată medicul. „Este o boală de colagen, în cazul acestor persoane incidența este destul de mare, undeva la 2-3% din populație, ceea ce înseamnă că dacă luăm 100 de oameni de pe stradă 2 sau 3 pot avea anevrism. Dintre aceștia, sângerea se poate întâmpla și poate fi chiar fatală. Deci, chiar dacă vorbim de procente mici riscul este enorm în clipa în care se rupe un asemenea anevrism".
Aceste anevrisme se formează în timp. „La 20 de ani dacă facem un RMN și să nu avem nicio leziune vasculară, iar peste 10 ani, la un al doilea RMN să descoperim un anevrism de 5 milimetri. Este, de fapt, acea slăbire a peretelui (unui vas de sânge, n.r.) care progresiv duce la formarea unei sfere, unui anevrism. Care poate să se spargă la primul puseu de tensiune, la primul motiv de stres mai puternic, și de aceea noi le tratăm preventiv".
Tratarea anevrismelor și perioada de recuperare
Cum se face efectiv operația? „Se intră pe artera femurală, se ajunge la nivelul arterei carotide. La nivelul anevrismului sunt mai multe posibilități în momentul de față de a trata. Fie prin plasare de spirale de platină sau prin plasare de stent, care acoperă coletul anevrismului și prin plasarea sa se induce tromboza în sacul anevrismal, până la urmă anevrismul dispare de pe angiografie. Sunt cel puțin 5 tipuri de device-uri pe piață care ne ajută să tratăm astfel de anevrisme, într-o manieră minim invazivă și cu avantajul că pacientul, după procedură, dacă totul decurge complet corect, la 2 zile după procedură poate fi acasă. E un mare avantaj din punct de vedere al reinserției sociale a unui astfel de pacient față de operația neurochirurgicală clasică, prin deschiderea cutiei craniene și gripping", a explicat dr. Cristian Mihalea.
Pentru pacient, așadar, nu este nimic complicat, dar pentru medici e un lung proces de învățare.
„Pentru noi este o curbă de învățare de 3-4 ani de zile ca să poți să faci astfel de operații. În Franța sunt 160 de oameni care fac această meserie, cu certificare și care au dreptul să facă gărzi. Toți au parcurs o perioadă de cel puțin 3 ani de formare, cu cursuri postuniversitare, cu cel puțin 100-150 de cazuri operate ca prim-operator. Este un fel de neurochirurgie sau chirurgie cardiacă, pentru că avem riscul vital al pacientului, pe perioada celor 2, 3, 4 ore de operație, îl avem în mână. Orice milimetru, orice ghid împins mai mult cu un milimetru poate perfora un astfel de anevrism și poate produce ruptură perioperatorie care, la fel, avem foarte multe modalități de a o controla. Prin inserarea unui balon, prin umflarea balonului la momentul respectiv, putem opri sângerarea, însă e evident că nu ne dorim să avem astfel de complicații", a continuat specialistul.
Complicațiile procedurii
De altfel, spune dr. Cristian Mihalea, astfel de coplicații apar extrem de rar. „În procente, complicațiile procedurilor pe care eu le fac și le facem și în Franța este undeva la 1 - 1,5%, rata de ruptură a unui astfel de anevrism care are peste 5 milimetri este de 3%. Deci, faptul că aveți un anevrism este un risc dublu față de a-l trata. Dar totuși 1,5% este mult. Asta înseamnă că dintr-o sută de pacienți în cazul unuia sau la cel mult a doi poți să experimentezi de la complicații minore până la complicații majore sau chiar deces. Se întâmplă extrem de rar, pentru că, de fapt, calitatea device-urilor, calitatea operatorilor și experiența noastră a crescut enorm în ultimii 15-20 de ani, plus calitatea imaginilor pe care le obținem cu astfel de aparate de ultimă generație, să verificăm cum am pus un stent".
În ultimele 3 luni, la Spitalul Sanador au fost tratate două paciente, una cu trei anevrisme pe același vas de sânge, cealată cu 4. Cum decurge procedura în cazul anevrismelor multiple? Ce perioadă de „valabilitate" au stenturile folosite și există riscul să apară, ulterior, și alte anevrisme? Care sunt factorii de risc pe care-i putem controla ca să nu ajungem să avem anevrisme? Cum se tratează malformația arterio-venoasă cerebrală și fistulele durale?
Răspunsurile specialistului le aflați în video:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
