Dr Bogdan Marțian, șeful Clinii de chirurgie generală de la Spitalul Clinic Sanador, a explicat, la Interviurile DC News și DC Medical, că plămânii sunt „victime”, nu prima țintă.
„Un cercetător din California a spus că modalitatea prin care acest virus (coronavis, n.r.) atacă este cuplarea de eritrocite, deci celulele roșii, pe care le împiedică să-și mai oxigeneze hemoglobina. Și în felul acesta, organismul începe să funcționeze în hipoxie. Or, hipoxia avansată, severă, adică lipsa unei mari cantități de oxigen din celule, declanșează o reacție în lanț, în cascadă din partea organismului. Și prima modalitate prin care organismul încearcă să recupereze în fața acestei agresiuni, în fața hipoxiei, să se adapteze la hipoxie, este să își mărească numărul de eritrocite. Acestea vor fi după aceea atacate de către virus, și atunci organismul apelează la a doua linie de răspuns, ca să crească capacitatea plămânului de a face schimbul de oxigen între hematii și țesuturi, moment în care plămânul poate fi depășit ca funcție. Se declanșează și în plămân reacție inflamatorie, și se declanșează această insuficiență respiratorie severă, acest ARDS (Sindromul de insuficiență respiratorie acută, n.r.), care a mai fost observat și în SARS-Cov-1 și în MERS, e o altă formă de insuficiență respiratorie dezvoltată în Orientul Mijlociu tot de un virus asemănător. Prin urmare, conform acestui cercetător, plămânul nu ar fi o cauză, ci o victimă, iar modalitățile de combatere ale consecințelor infecției simptomatice cu SARS-Cov-2, COVID-19 e boala, ar trebui să se refere în primă instanță la creșterea capacității organismului de a transporta oxigen, bunăoară oxigenoterapie”, a explicat dr Bogdan Marțian mecanismul.
Camerele hiperbare, prea puține
O soluție ar putea fi camerele hiperbare, care sunt o formă alopată de tratament ce implică respirarea de oxigen pur într-o camera sau o capsulă presurizată. Sunt dispozitive care se folosesc, spre exemplu, la scafandrii, atunci când suferă de hipoxie. Din păcate, însă, nu suficiente astfel de dispozitive medicale, arată medicul.
„Există niște studii din păcate limitate, pentru moment, care vorbesc despre camera hiperbară, cum că ar putea fi utilă, dar ar putea fi utilă doar în câteva cazuri. Sunt puține camere hiperbare și accesul la camera hiperbară este limitat, și probabil că ar putea fi utilă asta în cazurile severe sau foarte severe. Oxigenoterapie și, după acest autor, chiar transfuzia de masă eritrocitară, ar putea fi utilă, după el, cu condiția să fie aplicată înainte de declanșarea cascadei care duce la ARDS”, a subliniat dr Bogdan Marțian.
Asta înseamnă că ar trebui acționat cât mai repede, odată declanșată boala, și nu să așteptăm până se degradează starea generală de sănătate a pacientului.
„Probabil că da, dar asta este o opinie de non-specialist, pentru că aici infecționiștii, ATI-iștii, pneumologii și hematologii să spună când ar trebui și cum ar trebui intervenit. Există mai multe modele de intervenție, din păcate toate au plecat de la tratamentele cunoscute pentru ARDS, care nu au avut rezultatele, în infecția cu COVID-19, pe care le-ar fi așteptat doctorii în tratamentul ARDS-ului standard sau obișnuit, și probabil că trebuie să se pună de acord hematologi, cu ATI-iști și cu pneumologi ce anume ar trebui făcut, și cu infecționiști și virusologi. Oricum, schemele terapeutice au trecut prin mai multe schimbări, au fost scheme terapeutice recomandate, modificate, părăsite, s-a revenit la unele”, a arătat medicul.
Cât de eficiente sunt hidroxiclorochina și celelalte medicamente în infecția cu coronavirus și COVID-19, aflați în video:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
