Managerul Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș" din București, Dr. Cătălin Apostolescu a declarat în cadrul conferinței: “Fenomenul rezistenței bacteriene ne ajunge din urmă și s-ar putea să ieșim în curând din această paradigmă, în care ne putem baza pe antibiotice. Este posibil ca acest lucru să se întâmple în curând - pesimiștii spun că se va întâmpla în următorii 8-10 ani, optimiștii, că în următorii 20-25 de ani. Antibioticele sunt temelia medicinei moderne. Dacă pierdem antibioticele, pierdem mai mult decât o clasă de medicamente, impactul se va resimți în mai multe arii ale medicinei moderne. Așadar, rezistența la antimicrobiene nu este doar problema specialistului de boli infecțioase, este a tuturor și trebuie să luăm măsuri urgente, multisectorial”.
”Programul pilot despre care vorbim vizează două obiective importante, nu doar pentru România, ci la nivel internațional: combaterea rezistenței la antimicrobiene, pe de o parte, și corecta gestionare a consumului de antibiotice, pe de alta, a declarat dr. Adrian Marinescu, speaker în cadrul conferinței. Folosirea incorectă și administrarea nejustificată de antibiotic duc la antibiorezistență, la apariția unor bacterii rezistente la mijloacele terapeutice uzuale. În ceea ce privește infecțiile nosocomiale, Europa și lumea a făcut destul de puține progrese. Dacă ne uităm pe statistici, în țările cu cele mai mari pretenții de la sistemul sanitar observăm că infecțiile asociate actului medical afectează unul din zece pacienți internați la terapie intensivă. În România avem însă o mare problemă legată de subraportarea acestor infecții. Vorbim de un procent de sub 1 la sută, în condițiile în care țările care au sub 8 procente sunt campioane la nivel european. Sigur, situația ține în primul rând de contextual legislative, de legislația excesivă, care consideră o infecție nosocomială drept malpraxis, că se încearcă găsirea unui vinovat, ceea ce nu e cazul când vorbim de infecțiile asociate actului medical. Cât despre consumul exagerat de antibiotic, aici marea problem este în ambulator, unde se prescriu foarte multe antibiotice și se eliberează cu ușurință, uneori fără rețetă. Nu facem o vină, dar trebuie să se aplice foarte stric regulile, altfel vom pierde situația de sub control, vom crea bacterii multirezistente, ceea ce va face mult mai dificil și mai costisitor tratamentul. Sunt optimist, mă bucur că acest proiect nu doar că se întâmplă, dar va constitui baza unei strategii care să aducă la lumina datele, raportările, să normeze folosirea antimicrobienelor, să asigure participarea tuturor actorilor implicați: medici de familie, specialiști, administrație sanitară, sau medici veterinari, căci și în acest domeniu folosirea incorectă a antibioticelor crează antibioirezistență”, a spus dr. Adrian Marinescu.
Proiectul „Întărirea capacității instituționale pentru controlul infecțiilor spitalicești și gestionarea consumului de antibiotice în România” este coordonat de prof. dr. Sorin Aramă și este finanțat prin mecanismul granturilor oferite de guvernul Norvegiei.
Unul dintre obiectivele proiectului este acela de a stabili premisele elaborării unei strategii naționale pentru limitarea rezistenței la antimicrobiene. În acest sens, specialiști de renume în domeniile microbiologie, epidemiologie, boli infecțioase/prescriere antibiotice, în consultare cu experți ai Institutului Norvegian de Sănătate Publică și experți ai Organizației Mondiale a Sănătății, au dezvoltat o serie de ghiduri și o metodologie comună celor trei domenii de activitate medicală.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
