Petronela Nechita, medic primar psihiatru la Institutul de Psihiatrie Socola din Iași, spune că în spatele atitudinilor exagerate din ultima vreme, cum ar fi cumpărăturile în exces, stă un mecanism de supraviețuire, declanșat de teamă.
"Epidemia, în general, declanșează un mecanism numit Psihologia supraviețuirii. Ceea ce înseamnă că fiecare își face planuri pentru a a supraviețui cât mai mult timp în izolare, fără ajutor din exterior, și acționează în consecință, fie prin cumpărături excesive, fie prin comportamente guvernate de anxietate. Sunt unele persoane care sunt mai anxioase structural și în condițiile date, fac cumpărături exagerate și compulsive, care sunt generate de această teamă pe care o induce această epidemie", a explicat medicul.
Potrivit medicului, situația actuală poate escalada într-o anxietate colectivă, teama oamenilor fiind amplificată și de informarea în exces.
"Există o combinație de emoții dezechilibrate și dezinformare. Cu cât apar mai multe știri legate de răspândirea virusului, cu atât frica esențială de îmbolnăvire modifică atitudinile maselor de oameni. Frica poate escalada, fiind alimentată de o teamă în masă, ce poate conduce la o anxietate colectivă, chiar mai puternică decât acest COVID-19. Informațiile derulate non-stop în mass media, deși sunt importante, produc efecte negative în psihologia multor persoane. Acestea intră într-o stare de hipervigilență legată de subiect, astfel încât se ajunge într-un cerc vicios de informații, și false uneori, și adevăruri, spuse pe jumătate, care se autoperpetuează cumva" spune psihiatrul.
Mai mult, faptul că oamenii sunt nevoiți să păstreze distanța unii față de alții, duce la izolare socială, ceea ce poate amplifica starea de anxietate.
"Apare izolarea socială, o să crească și mai mult anxietatea, deși este necesară în multe cazuri. Persoanele află de la televizor că există un nou virus pentru care încă nu a fost creat un vaccin și care pentru moment nu are un manual de instrucțiuni. Teama este amplificată și de faptul că un pacient poate să transmită virusul fără a avea simptome, iar carantina de 14 zile nu este tocmai adoptată din timp util. Oamenii ajung să fie confuzi și din cauza fluxului prea mare de informații, care pot fi uneori contradictorii", explică aceasta.
Psihiatrul a explicat că, pe termen scurt, efectele epidemiei se reflectă adânc în psihicul oamenilor.
"Pe termen scurt ei pot resimți o teamă puternică ce ulterior se poate transforma în anxietate. Apare, de asemenea, atitudinea de stigmatizare față de cei care vin din străinătate sau față de cei care au rude în străinătate. Atitudine stigmatizantă care poate ajunge până la agresivitate față de aceștia. În general consecințele gândurilor legate de noul coronavirus au ca obiectiv această anxietate, generează anxietate, izolare socială, determinată chiar și de anxietatea crescută, preocupare excesivă și o teamă de a suferi de o boală gravă. De asemenea, o teamă de microbi, uneori pe fondul anumitor tulburări psihice, cum ar fi tulburarea obsesiv compulsivă. În termeni largi, întreaga populație se teme de evenimentele catastrofice, de dezastre naturale sau de alte situații de criză", a mai spus ea.
De asemenea, se poate întâmpla ca oamenii să ignore total contextul, fără să ia măsurile necesare de precauție.
"Mintea umană supraevaluează riscul imediat, și pe de altă parte, mintea umană poate să subestimeze riscul pe termen lung, și aici o să dau un exemplu banal: fumăm chiar dacă știm că penste 20-30 de ani plămânii vor fi afectați" a subliniat medicul.
Sfatul psihiatrului: să încercăm să nu ne panicăm
"Asta este prima și cea mai importantă atitudine a fiecăruia dintre noi. Să nu ne panicăm și să respectăm acele recomandări decente pe care le promovează Organizația Mondială a Sănătății și chiar și Ministerul Sănătății din România", recomandă medicul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
