Disbioza apare atunci când una dintre coloniile de bacterii suferă unul sau mai multe dezechilibre. Organismul este colonizat cu bacterii inofensive alcătuind așa-numita microbiotă. Majoritatea bacteriilor care intră în compoziția microbiotei aduc beneficii sănătății noastre și contribuie la derularea proceselor naturale din organismul nostru.
Rolul microbiotei și când apare disbioza
Nutriționistul MIhaela Bilic a explicat care este rolul microbiotei. Aceasta are un rol major pentru funcționarea corespunzătoare a organismului.
”Microbiota este acel ecosistem din tubul digestiv format din colonii de bacterii benefice. Joacă un rol important în metabolism, imunitate, inflamație, funcționarea sistemului nervos și cardiovascular.
Dezechilibrul microbiotei se numește disbioză și este provocat de stresul cronic, de o alimentație săracă în fibre și mai ales de tratamentele cu antibiotice. Mai nou a fost demonstrat efectul nefast pe care pesticidele și aditivi alimentari îl au asupra microbiotei”, arată nutriționistul Mihaela Bilic.
Vezi și: Colesterolul din sânge, redus cu o singură injecție. Efectul ar putea dura aproape un an
Cum este afectată flora bacteriană
Disbioza se poate manifesta sub forma unor dureri suportabile de stomac, cu caracter temporar. În astfel de cazuri, de obicei, organismul nostru poate corecta singur acest dezechilibru, nefiind necesar tratament medicamentos.
Însă, atunci când simptomele persistă și devin supărătoare, se impune un consult de specialitate și un tratament adecvat.
”Flora bacteriană din intestin poate fi afectate pe mai multe planuri: scade numărul și diversitatea coloniilor de bacterii benefice și crește numărul de bacterii patogene. Orice tratament cu antibiotice reduce dramatic calitatea și cantitatea microbiotei. Laxativele și schimbările bruște de regim alimentar dezechilibrează intestinul.
Dieta bogată în proteine și excesul de zahăr și grăsimi din produsele ultra procesate afectează microbiota pentru că nu asigură substratul hrănitor necesar bacteriilor benefice. Cum se manifestă disbioza? În primul rând prin tulburări digestive cu balonare și inflamație. Bariera protectoare de mucus va fi diminuată, permeabilitatea intestinală crește și permite intrarea agenților patogeni, alergenilor și toxinelor din tubul digestiv în organism.
Odată ce bariera intestinală este slăbită, antigenele din exterior pătrund în circulație, se activează inflamația cronică și bolile autoimune. Pe lângă bolile digestive, disbioza este asociată și cu alte afecțiuni: diabet, obezitate, alergii, astm, cancer de colon, boli cardiovasculare, dureri articulare și musculare. Inclusiv calitatea pielii, respirația, funcțiile cerebrale, comportamentul și dispoziția sunt influențate de microbiotă”, mai notează Mihaela Bilic.
Vezi și: Ce se întâmplă când mănânci IAURT. Ce conține, care sunt beneficiile și ce iaurt NU este DELOC bun
Tratamentul disbiozei
Alimentele pe care le consumăm joacă un rol important pentru menținerea echilibrului florei intestinale. Disbioza poate fi tratată în două moduri.
”Cum tratăm disbioza? Ajutând intestinul să-și refacă numărul și diversitatea speciilor de bacterii benefice. Și putem face asta prin 2 metode:-aport de bacterii vii din exterior prin suplimente și alimente probiotice-hrănirea bacteriilor deja existente cu produse prebiotice.
Alimentația este factorul care influențează radical microbiota. Ceea ce mâncăm contează nu doar pentru sănătatea și silueta noastră, ci asigură supraviețuirea bacteriilor benefice.
Care este dieta potrivită pentru ecosistemul intestinal? Alimentele fermentate care au rol probiotic și fibrele care au rol prebiotic.
Ce înseamnă un PRObiotic? Este un produs care conține microorganisme vii și care, consumat în cantități suficiente, reechilibrează flora intestinală și are efecte pozitive asupra sănătății. Iaurtul a fost primul aliment cu efect probiotic recunoscut.
Este bogat în lactobacili și bifidobacterii care completează bacteriile lipsă din intestin. Fermenți activi găsim și în murături, borș, drojdie de bere, vin sau mezeluri și brânzeturi maturate, care au mucegai nobil.
Procesul de fermentație lactică, care se întâmplă în iaurt, chefir și murăturile în saramură, este cel mai eficient generator de colonii de bacterii benefice. Pe lângă alimente, se recomandă și suplimentele cu probiotice, mai ales în cazul unui tratament cu antibiotice sau în cazul în care suntem obosiți și stresați.
Avantajul suplimentelor este că sunt mai concentrate în colonii bacteriene atent selecționate, au o eficiență mai mare de a repopula intestinul și niciun efect secundar. Faceți 3-4 cure cu prebiotice în fiecare an, intestinul trebuie repopulat sistematic.
Ce înseamnă PREbiotic? Aici se încadrează toate alimentele care favorizează creșterea și multiplicarea speciilor bacteriene: cereale, fructe și legume bogate în fibre. Alegeți cat mai des cerealele integrale și introduceți în meniu de 2 ori/săptămână leguminoasele de tip fasole boabe linte năut.
Cartoful orezul și pastele făinoase fierte și consumate reci conțin o formă de amidon rezistent care hrănește bacteriile intestinale. Fibre cu efect prebiotic găsim în banana verde, anghinare, sparanghel, praz, ceapă și usturoi. Este vorba de o categorie aparte de fibre solubile numite fructani, cel mai cunoscut reprezentant fiind inulina.
Cât despre cerealele integrale din ovăz orez și secară, conțin betaglucani, niște oligozaharide care nu pot fi digerate, dar hrănesc microbiota. Universul microscopic care trăiește în interiorul nostru ne influențează viața și sănătatea, haideți să-l hrănim, să-l cultivăm și să-l protejăm!”, mai explică nutriționistul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
