Difterie. Principalele simptome și vaccinuri recomandate

Bianca Ştefan |
Data publicării:
Difterie
Difterie

Difteria este o boală infecțioasă cauzată de bacteria Corynebacterium diphtheria, care infectează în primul rând gâtul și căile respiratorii superioare și produce o toxină care afectează alte organe.

Boala are un debut acut, iar principalele simptome sunt dureri în gât, febră scăzută și glande umflate în gât, iar toxina poate provoca, în cazuri grave, miocardită sau neuropatie periferică. Toxina difterică determină o membrană a țesuturilor moarte să se acumuleze în gât și amigdale, ceea ce face dificilă respirația și înghițirea. Boala se răspândește prin contact fizic direct sau prin respirație în secrețiile aerosolizate de la tuse sau strănut de indivizi infectați.

Vaccinuri împotriva difteriei

Vaccinarea împotriva difteriei a redus semnificativ mortalitatea și morbiditatea difteriei, totuși difteria este încă o problemă semnificativă de sănătate a copiilor în țările cu acoperire insuficientă a EPI.

În țările endemice pentru difterie, boala apare mai ales drept cazuri sporadice sau în focare mici. Difteria este fatală în 5 - 10% din cazuri, cu o rată mai mare a mortalității la copiii mici. Tratamentul implică administrarea de antitoxină difterică pentru a neutraliza efectele toxinei, precum și antibiotice pentru a ucide bacteriile.

Vaccinul difteric este un toxoid bacterian, adică. o toxină a cărei toxicitate a fost inactivată. Vaccinul este administrat în mod obișnuit în asociere cu alte vaccinuri, cum ar fi vaccinul DTwP / DTaP sau vaccinul pentavalent. Pentru adolescenți și adulți, toxoidul difteric este frecvent combinat cu toxoidul tetanic în concentrație mai mică (vaccinul Td).

Vaccinuri recomandate de Organizația Mondială a Sănătății

Organizația Mondială a Sănătății recomandă o serie de vaccinuri primare cu 3 doze de vaccin care conține difteră, urmată de 3 doze de rapel. Seria primară trebuie să înceapă încă din vârsta de 6 săptămâni, cu doze ulterioare administrate cu un interval minim de 4 săptămâni între doze. Cele 3 doze de rapel trebuie administrate, de preferință, în al doilea an de viață (12-23 luni), la 4-7 ani și la vârsta de 9-15 ani. În mod ideal, ar trebui să existe cel puțin 4 ani între dozele de rapel.

Vezi și: Gripa aviară. Simptomele la om

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


Articole Recomandate
Crossuri externe
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
Patologii

Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2024 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.5.3
pixel