Alimentația și stilul de viață au devenit subiecte tot mai complexe și diversificate în societatea contemporană, iar conceptul de diviziune în categorii, în ceea ce privește alegerile alimentare, a fost amplificat de influențele culturale, sociale și media. Din ce în ce mai mulți oameni adoptă și îmbrățișează diferite stiluri alimentare, fie din considerente etice, de sănătate sau de mediu, iar aceste opțiuni alimentare sunt asociate cu diverse categorii, precum raw-foodiști, vegani, raw-vegani, omnivori sau carnivori.
Aceste categorii nu sunt rigide și mulți oameni adoptă un stil de alimentație flexibil, adaptându-se nevoilor lor nutriționale și valorilor personale. Astfel, în societatea modernă, individul nu mai este considerat simplu omnivor, ci este împărțit într-o multitudine de categorii, în funcție de alegerile alimentare și de stilul de viață adoptat.
Ligia Pop, consultant în nutriție de 15 ani și autor cu 8 cărți publicate, a evidențiat faptul că societatea contemporană ne împarte în categorii distincte în ceea ce privește alimentația, iar aceste categorii au devenit tot mai variate și definite în funcție de preferințele individuale.
Nutriționistul a explicat diferența dintre raw-foodism și raw-veganism, dar și similaritățile dintre acestea, dat fiind faptul că ambele se concentrează pe consumul de alimente crude sau slab procesate.
Ce este raw-foodismul?
foto: Freepik
Nutriționistul Ligia Pop aduce în discuție conceptul de raw foodism, care constă în consumul predominant de alimente crude, în proporție de aproximativ 75%, restul fiind reprezentat de alimente gătite. Acest procent poate varia în funcție de anotimp și de locația geografică.
De exemplu, în zonele tropicale, unde accesul la alimente proaspete și crude este mai ușor, procentul poate ajunge până la 95% sau chiar 100%, în timp ce în zonele cu schimbări de anotimpuri este mai dificil să se mențină un regim alimentar bazat strict pe crudități.
Ligia Pop subliniază că, în general, depășirea pragului de 75% în alimentația raw foodiștilor este ideală. Există chiar și persoane care preferă să consume alimente în stare crudă sau încălzite la temperaturi foarte scăzute, de până la 40 de grade Celsius, deoarece la această temperatură se mențin nutrienții în stare aproape intactă.
Nutriționistul Ligia Pop subliniază astfel flexibilitatea și diversitatea acestui stil de alimentație, oferind o perspectivă asupra diferitelor modalități de adoptare a raw foodismului în funcție de preferințele și condițiile individuale.
”Raw-foodismul presupune consumul a 75% de mâncare crudă și restul gătit. Acest procent diferă de la anotimp la anotimp. Pentru cei care locuiesc în zonele tropicale, procentul este împins spre 95%-100%, iar pentru cei care locuiesc în zonele cu 4 anotimpuri este mai dificil, iar ei păstrează și un procent de mâncare gătită.
În general, ce trece peste 75% în alimentația raw-foodiștilor de alimente crude este ideal. Într-adevăr, sunt și persoane care consumă mâncare în stare crudă sau încălzită la 40 de grade, deoarece la 40 de grade se mențin nutrienții în stare aproape intactă”, ne-a spus Ligia Pop, consultant în nutriție.
În categoria de raw-foodiști intră și raw-veganii, care adoptă un regim alimentar exclusiv din alimente crude de origine vegetală, dar și persoanele care consumă carne crudă sau ouă crude, cunoscuți sub numele de carnivori sau lacto-ovo-vegetarieni raw. Există o varietate de ramuri și abordări în cadrul raw foodismului, fiecare adaptându-se preferințelor și necesităților individuale ale fiecărei persoane.
Care este diferența dintre raw-foodism și dieta raw-vegană?
foto: Freepik@timolina
Totuși, există o distincție importantă între raw-vegani și raw-foodiști, iar nutriționistul Ligia Pop subliniază această diferență. Raw-veganii adoptă un regim alimentar bazat exclusiv pe produse de origine vegetală, consumând doar crudități și evitând în totalitate produsele de origine animală, inclusiv carne, ouă, lactate și miere.
Mai mult decât atât, ei își orientează alegerile alimentare, în principal, pe criterii etice, refuzând, nu doar consumul produselor animale, ci și folosirea acestora în viața de zi cu zi.
”În categoria de raw-foodiști intră și raw-veganii, persoanele care mănâncă și carne în stare crudă sau persoane care mănâncă ouă crude sau pelte crud, fiind tot felul de ramuri.
Raw-veganii consumă un procent mare de crudități, la fel ca raw-foodiștii, dar în alimentația lor nu vom găsi niciodată produsele stupului sau alte produse de origine animale, pe când raw-foodiștii consumă (ouă în stare crudă, carne, lactate etc).
Raw-veganii înclină mult spre partea etică, ei nu vor să le consume, dar nici să le folosească în viața de zi cu zi. Nu poartă piele, nu poartă mătase, lână, evită tot ce este provenit de la animale sau insecte”, ne-a mai explicat aceasta.
Este foarte important să înțelegem cum alimentația și stilul de viață constau în adaptabilitatea și înțelegerea, în sine, a cerințelor corpului, dar și a principiilor morale după care ne ghidăm viața. Stilul alimentar poate fi un mod de exprimare în fața a tot ceeea ce ne înconjoară, o extensie a propriului mod de a fi sau, în unele cazuri, un simplu mod de supraviețuire.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
