Cu fiecare am trecut măcar o dată printr-o cură de slăbire, pentru a putea merge în vacanța de la mare, ori să ne putem îmbrăca într-o ținută preferată sau poate pentru că surplusul de kilograme ne-a pus o presiune suplimentară pe articulații și coloană, iar medicul ne-a recomandat să scăpăm de ele. Indiferent de motivul pe care l-am avut când am recurs la astfel de diete, rezultatele poate nu au fost cele așteptate, motiv pentru care ne-am întrebat unde am greșit.
Dr. Cezar a explicat, într-un video postat pe canalul său de YouTube, de ce aproape 90% dintre cei care au încercat o dietă s-au îngrășat la loc, iar pe sistemul yo-yo, au pus și câteva kilograme în plus față de cele de la începutul curei de slăbire.
”Majoritatea dietelor se bazează pe celebra ecuație a caloriilor: respectiv caloriile care intră trebuie să fie mai puține decât cele care ies, adică să mâncăm mai puțin și să ardem mai mult. Logic, nu? Însă această teorie e greșită pentru că nu ține seama că variabilele acestei ecuații care se modifică fără voința noastră.
Spre exemplu: caloriile care intră sunt reprezentate de ceea ce avem în farfurie minus ceea ce nu se absoarbe din ceea ce avem în farfurie. Iar ceea ce se absoarbe depinde de mulți factori cum ar fi: combinarea alimentelor, gradul de hidratare, aportul de fibre, microorganismele din intestin, nivelul de stres și astfel performanța sistemului digestiv este diferită de la o zi la alta. Lucrurile devin și mai complicate atunci când ne referim la caloriile care ies.
Consumul de energie totală este suma energiilor folosite pentru:
- metabolismul bazal
- activitatea cognitivă
- digestie
- reglarea temperaturii corpului
- activitatea fizică obișnuită
- activitatea fizică sportivă
- refacerea după activitatea fizică
- energia pentru depunerea rezervelor de grăsime”, a explicat dr. Cezar.
Cum se calculează consumul de energie
Metabolismul bazal reprezintă energia consumată pentru funcționarea organismului într-un mediu constant, explică dr. Cezar.
Activitatea cerebrală fără factori stresanți, menținerea temperaturii într-un ambient confortabil, activitatea inimii, plămânilor, rinichilor, în condiții de repaus, producția de enzime și hormoni în afara perioadelor digestive, mineralizarea oaselor și construcția mușchilor. Se poate măsura sau estima aproximativ, pentru a ne face o ideea generală despre consumul energetic într-un anumit moment, dar este foarte variabil.
Activitatea sistemului digestiv, stomac, ficat, pancreas, intestin, se calculează separat și se numește efectul termogenic al alimentelor. Cu cât mâncăm mai des și consumăm alimente mai greu digerabile, cu atât se consumă mai multă energie. De aceea, unele diete bazate pe aport crescut de proteine poate ajuta la slăbirea pe termen scurt.
Activitatea cognitivă consumă multe calorii ce nu pot fi calculate. Suntem mai ageri la minte sau mai lenți, avem chef să facem activități mai solicitante sau preferăm să ne relaxăm mintea. În funcție de nivelul energetic, oricât ne-am impune, conștient, să gândim și să ne concentrăm, fără energie suficientă nu o vom putea face.
O altă mare parte din calorii se folosesc pentru reglarea temperaturii corpului, care răspunde la semnalele din mediul înconjurător. Punem pe noi o haină mai groasă sau mai subțire, dăm mai tare sau mai încet căldura din casă sau mașină în funcție de cum ne simțim, ne este frig sau cald, și nu de câte grade arată termometrul.
ar când facem sport și ceasurile deștepte ne spun câte calorii am ars, aceste cifre nu reprezintă decât o estimare vagă a realității, deoarece nu iau în calcul decât frecvența cardiacă, iar în realitate, consumul energetic este influențat de mulți alți factori, cum ar fi: frecvența și volumul respirațiilor, proporția dintre tipurile de efort aerob-anaerob, gradul individual de toleranță la acidoza lactică.
Activitatea de zi cu zi implică un consum variabil de energie. Fie mergem cu liftul, fie urcăm scările, fie ține rucsacul în mâna mai puternică, fie îl punem în spate, fie mergem mai repede, fie mergem mai lent. (...) Îți pierzi vremea calculând caloriile, fiindcă acesta este un demers imposibil.
Să presupunem că te apuci de o dietă și că începi să mănânci mai puține calorii decât erai obișnuit.
La început slăbești și ești fericit, dar după un timp oarecare observi că nu mai ai rezultate și intri într-o fază de platou, chiar dacă respecți în continuare regimul. Ești încă motivat și reduci și mai mult aportul caloric sau faci și mai mult sport, dar rezultatele se obțin din ce în ce mai greu.
De ce se întâmplă efectul yo-yo
”La un moment dat ajungi la capătul răbdărilor, revii la dieta anterioară, pui la loc toate kilogramele pierdute și încă alte câteva drept bonus. Corpul tău, când observă că ai scăzut aportul caloric, de la 2000 la 1500 kcal, începe să scadă și consumul energetic, tot la 1500 sau poate și mai jos, la 1400, pentru că el vrea să supraviețuiască și să aibă rezerve de grăsimi. Astfel începi să fi mai obosit, să nu mai ai aceeași putere de concentrare, să își fie mai frig, să ai tulburări de somn. Țesuturile nu se mai refac la fel de repede și începi să fi deprimat, corpul tău vrea să ajungă la starea de echilibru anterioară. Îi dai mai puține calorii, el consumă și mai puțină energie”, mai spune medicul.
Cine este responsabil de acest proces
Potrivit medicului, de tot acest proces sunt responsabili hormonii. ”Insulina, glucagonul, dopamina, serotonina, oxitocina, testosteronul, estrogenul, leptina, grelina, hormonii tiroidieni, adiponechina, colecistochina, melatonina, adrenalina, noradrenalina, cortizolul, iar la oamenii supraponderali, toți sunt dați peste cap. Supraponderabilitatea este un dezechilibru hormonal, nu caloric”, a explicat dr. Cezar.
Mai mult, susține acesta, decidem în mod conștient să mâncăm, ca răspuns la semnalele de foame și încetăm, tot conștient, să mâncăm, când organismul ne trimite semnale de sațietate. ”Atât foamea, cât și sațietatea sunt coordonate de acești hormoni. Nu ai mai mâncat de ceva timp și ajunge la tine un miros de grătar, imediat salivezi și ți se face foame. Dacă ești la dietă și ai destulă voință, poți ignora acest semnal pentru o perioadă, dar dacă tocmai ai terminat o masp copioasă, același miros îți poate da o senzație de lehamite. Mirosul este la fel, dar hormonii tăi, nu”, a mai spus dr. Cezar.
De asemenea, acesta a ținut să sublineze că soluția unei diete reușite este aceea de echilibrare a nivelurilor hormonale, a tuturor hormonilor, iar acest lucru se poate realiza prin schimbarea stilului de viață.
Vezi și: Greșeala frecventă care poate duce la pierderea masei osoase
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
