Dieta occidentală bogată în grăsimi, sare și zahăr poate duce la obezitate, boli cronice sau chiar de inimă, motiv pentru care atât nutriționiștii cât și medicii atrag atenția cu privire la limitarea consumului de astfel de produse. Aceasta nu mai poate contoriza aportul de calorii, lucru ce poate duce la un exces alimentar, un factor pentru instalarea obezității.
Dieta cu grăsimi, impact asupra contorizării aportului caloric
Un nou studiu sugerează că există încă un element care trebuie adăugat pe listă și anume că dietele bogate în grăsimi ar afecta capacitatea creierului de a regla aportul caloric, arată Science Alert.
În cadrul testelor de laborator, realizate pe șobolani, cercetătorii au observat că după o perioadă mai lungă de timp în care șobolanii au avut o dietă plină de grăsimi și calorii, axa creier-intestin a fost perturbată, nemaifiind în măsură să regleze consumul de calorii așa cum ar trebui să se întâmple în mod normal, prin atingerea sațietății, care este semnalul trimis de către stomac spre creier.
Cheia pentru calea de semnalizare dintre creier și intestin este dată de astrocite, celulele din creier, în formă de stea, și care în mod normal reacționează la consumul unei cantități mari de grăsimi și calorii punând frână la consumul de alimente, echilibrând ceea ce este ingerat.
”În timp, astrocitele par să se desensibilizeze la alimentele bogate în grăsimi. După aproximativ 10-14 zile de la consumarea unei diete bogate în grăsimi/calorii, astrocitele par să nu mai reacționeze, iar capacitatea creierului de a regla aportul caloric pare să se piardă.
Acest lucru perturbă semnalizarea către stomac și întârzie modul în care acesta se golește”, spune Kirsteen Browning, profesor de științe neuronale și comportamentale la Penn State College of Medicine.
Deși încă nu se știe cu exactitate modul în care astrocitele controlează ceea ce se întâmplă în intestin, este clar că există o legătură.
”Încă nu am aflat dacă pierderea activității astrocitelor și a mecanismului de semnalizare este cauza supraalimentației sau dacă aceasta apare ca răspuns la supraalimentare”, mai spune Browning.
Mai mult decât atât, chiar dacă studiul este unul de laborator, cercetătorii susțin că este un motiv bun de luat în seamă și de aplicat și pe oameni, în contextul în care obezitatea este o problemă de sănătate publică, pe care experții în nutriție și sănătate încarcă nu doar să o înțeleagă, dar și să o gestioneze.
Obezitatea și efectele asupra sănătății
Obezitatea crește riscul de apariție al diabetului, bolilor de inimă, accident vascular cerebral, dar și anumite tipuri de cancer. De asemenea, obezitatea a fost asociată cu depresia și alte probleme de sănătate mintală.
Astfel, în urma rezultatelor obținute în cel mai recent studiu, cercetătorii speră să descopere care este mecanismul complex care stă în spatele răspunsului dat de creier în legătură cu mâncatul în exces, iar în baza acestei descoperiri să poată fi redusă obezitatea.
”Suntem nerăbdători să aflăm dacă este posibil să reactivăm capacitatea aparent pierdută a creierului de a regla aportul caloric. Dacă este cazul, acest lucru ar putea duce la intervenții care să ajute la restabilirea reglării caloriilor la oameni”, mai spune Browning.
Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății, la nivel mondial există peste un miliard de persoane obeze, 650 milioane de adulți, 340 milioane de adolescenți și 39 de milioane de copii, iar aceste numere se află în continuă creștere.
De altfel, OMS estimează că în 2025, numărul oamenilor cu probleme legate de greutate, supraponderali sau obezi, să crească cu încă aproximativ 167 de milioane.
Obezitatea infantilă, ce este și cum apare
Obezitatea se definește cu ajutorul Indicelui de Masă Corporală (IMC), un calcul simplu ce se poate face raportând greutatea persoanei la pătratul înălțimii și astfel se se află acest indicator. La nivel național, România s-a ”aliniat” tendinței mondiale, potrivit căreia 1 din 3 copii suferă de obezitate sau suprapondere.
În cazul copiilor, care este diferit față de situația adulților, ”acest ICM îl comparăm cu ceilalți copii, de aceeași vârstă și același sex și obținem o percentilă. Ce se întâmplă de fapt cu această obezitate și de ce sunt cifrele atât de îngrijorătoare? Pentru că sunt foarte mulți copii care vin cu obezitate mult mai devreme.
Dacă acum 5-6 ani vedeam copiii că se prezintă în jurul vârstei de 7-8 ani, pentru că de obicei ne aflăm într-o zonă de protecție pe care o are copilul, mai ales în primul an de viață, în momentul de față observăm o creștere alarmantă a copiilor cu vârste de 2-3-4 ani care se prezintă cu obezitate și obezitate severă de cele mai multe ori”, a explicat Bogdan Pascu, medic specialist endocrinologie pediatrică, subliniind că este vorba și de genetică, dar mai ales este vorba de comportamentul alimentar din familie.
Mai mult, susține medicul, în cazul unui copil ai cărui părinți sunt obezi, șansele ca și el să sufere de obezitate, în adolescență sau maturitate, sunt foarte mari, de 90%.
Creșterea alarmantă a cazurilor de obezitate la vârste foarte mici a fost explicată de medic, care a punctat că un copil, în primul an de viață ”este normal să fie mai pufos, după care începe să mai scadă și vedem pe curbele de creștere cât de frumos scade greutatea, se înalță, își modifică toată structura, după care în jurul vârstei de 7 ani, înainte, apărea acest rebound al adipozității. Ce constatăm acum e că în jurul vârstelor de 3-4 sau chiar 2 ani apare această întoarcere a adipozității”, a mai spus endocrinologul.
Vezi și: 8 băuturi care vă ușurează digestia. Ceaiul care se află pe lista scurtă
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
