„În ziua de azi, în care unul din doi români are o greutate prea mare (supraponderali sau obezi, conform studiului ORO), ceea ce înseamnă un real pericol pentru sănătate prin riscurile pentru diabet și boli de inimă, interesul pentru acest subiect a crescut considerabil. Cum se ajunge la obezitate? Sunt mecanisme multiple, dar astăzi aș vrea să vă descriu ce rol are mintea noastră în prevenirea sau declanșarea obezității", își începe pledoaria dr. Anca Hâncu.
Obezitatea vine din mâncatul fără minte
Atunci când mâncăm fără să ne gândim ce face, pur și simplu ne facem rău. Așa se ajunge, foarte ușor, la obezitate.
„Mintea noastră e atât de complexă, știm să facem atât de multe prin gândurile noastre, să creăm proiecte, să analizăm situații, să construim afaceri de succes, însă, de multe ori, chiar când e vorba de noi, de sănătatea noastră, uităm să ne folosim mintea și parcurgem trasee automate. Acest model comportamental se numește „mindless eating" (adică mâncatul fără minte) în care mâncăm automat, poate în față TV-ului sau a calculatorului, fără să fim atenți la ceea ce facem, cu consecințe dezastruoase asupra sănătății, și nu imediat, ci în timp", explică medicul.
Studiile arată că 75% din cazurile în care mâncăm prea mult se datorează emoțiilor. „De prea multe ori refuzăm să ne trăim, acceptăm anumite stări sufletești și folosim mâncarea pentru liniștire", dar, continuă nutriționistul, liniștea aceasta falsă ne va costa mai mult decât ne închipuim. De aceea e bine să urmăm altă cale, totul pornind din mintea noastră.
Mâncăm cu mintea
„În contrast, mindful eating este conceptul elaborat, rațional, corect, logic, în care mâncăm fiind atenți la alegerile noastre, la simțurile și la emoțiile pe care le avem. Masă și mâncarea vor fi savurate cu bucurie, oferindu-ne satisfacție prin savoare, miros, gust, dar cu echilibru și moderație. Mâncarea va aduce bogăția de nutrienți și energie de care avem nevoie pentru sănătate, dar nu prea mult și nu va fi folosită drept compensație pentru stări emoționale pozitive sau negative, ca premiu la o reușită sau eveniment".
Mindful eating este - completează nutriționistul – „un model de viață în care mâncăm conștient, responsabil, informat, gândind valoarea mâncării și nu ne lăsăm pradă „mâncatului pe pilot automat" în care luăm la întâmplare „ceva de mâncare" care va fi terminat în 3 minute, în timp ce lucrăm la calculator, iar peste câteva ore nici nu mai ținem minte ce am mâncat".
Identificarea emoțiilor, a legăturii cu excesele alimentare și diferența dintre a mânca de foame și a mânca pentru a ne liniști, pentru a elimina stress-ul sau oboseală, poate fi un pas important în stilul de viață sănătos, arată dr. Anca Hâncu.
Greșeli, scuze, mituri și soluție pentru fiecare dintre ele
Ea ne explică și câteva „mituri" sau scuze folosite adesea pentru a merge pe aceleași căi, de obicei greșite, învățate așa din copilărie sau dobândite în timp. Acestea ne fac rău și ar trebui să le modificăm astfel încât să fie în favoarea noastră.
Iată care sunt „miturile":
SCUZĂ: „De mâine încep să țin dietă" – este modelul Scarlet O'Hara din filmul „Pe aripile vântului", care spunea mereu că „și mâine e o zi". Adaptat, unii spun „de mâine încep dieta".
SOLUȚIE: „Aici activitatea „mindful" va însemna să fac un pas oricât de mic, dar ASTĂZI, adică ancorarea în prezent. Adică dacă toată ziua am mâncat prea mult, măcar seară îmi voi pregăti o salată", arată dr. Anca Hâncu.
SCUZĂ: „Am mâncat o felie de tort, dietă mea s-a dus, așa că hai să-mi fac de cap în continuare".
SOLUȚIE: „Aici abordarea „mindful" va fi: am mâncat ceva bun, mă bucur, mi-a făcut plăcere, am depășit puțin măsura, dar în continuare ziua va decurge sănătos, voi fi mai atent, aș putea mânca mai puțin la masă următoare", explică nutriționistul.
SCUZĂ: „Nu am timp să mănânc / trăiesc sănătos".
SOLUȚIE: „Aici mintea trebuie să-mi spună: pentru mine și sănătatea mea trebuie să am timp. Dacă toată familia s-a adunat și mănâncă pizza și eu nu am timp să-mi pregătesc altceva, voi alege să mănânc o felie mică, dacă se poate cu legume și brânză, pentru a nu aduce prea multe calorii", detaliază medicul.
SCUZĂ: „Nu pot să-mi permit să trăiesc / mănânc sănătos".
SOLUȚIE: „Sigur că abonamentele la cluburi de sport pot fi scumpe, dar pentru o mâncare gătită în casă, simplă, porții mici, se pot găsi resurse. O plimbare pe jos nu are nevoie de bani, doar de voință. Și se va pune în balanță cât costă în timp obezitatea, tratamentul diabetului sau complicațiilor cardiovasculare apărute de la mâncarea în exces", spune dr. Anca Hâncu.
Nu dietă, ci stil de viață!
Medicul nutriționist spune că problema nu trebuie gândită simplist: nu slăbim, ci adoptăm un stil de viață sănătos care, printre alte beneficii, ne și slăbește.
„Nutriționiștii sunt tot mai atenți în a învața pacienții nu doar ce să mănânce (ce fel de alimente, ce cantități, la ce ore), dar și cum să mențină stilul de viață, cum să abordeze tentațiile, fără a ține diete restrictive care creează tensiuni suplimentare și frustari și care pot evolua spre mâncat excesiv, dar menținând controlul mental activat", notează nutriționistul.
Cineva care mănâncă „mindful" nu este cel care își inhibă poftă și nu mănâncă, „ci este cel care decide să mănânce corect, e informat, știe ce e bine pentru corp și acționează în consecință, punând în armonie și echilibru valoarea calorică cu plăcerea, alegând beneficiul pe termen lung – adică sănătatea – și nu privește doar pe termen scurt – adică poftă de moment –" arată medicul.
Drept consecință, atunci când suntem atenți la cum mâncăm și spargem tipare comportamentale greșite, automate înseamnă că începem să mâncăm cu mintea „trează" și nu „automat". Contează, însă, și ce și cum spune nutriționistul.
„De multe ori, oamenii înțeleg foarte bine sfatul nutriționistului, bazat pe evidențele studiilor științifice – de exemplu reducerea cu 25% a evenimentelor cardiovasculare la femei care au urmat dietă mediteraneană – și încearcă să-l urmeze, dar nu reușesc. Sunt mulți pacienți care înțeleg efectul benefic al stilului de viață sănătos, dar nu reușesc să-l aplice. E rolul nutriționistului de a-i ajută cu sfaturi clare".
Cât de ușor cădem pradă tentațiilor
„Și pentru că vorbeam de tipare greșite: Câte persoane își încep dimineață cu un mic dejun corect , cu încredere că vor începe un stil de viață sănătos, după care se adună stress-ul de peste zi, poate ratează prânzul din grabă, pe la 4 mănâncă ceva dulce pentru că deja sunt obosiți, nervoși, stresați, iar seara, când ajung acasă „de ce să nu mănânc acum...sunt obosit....încep dieta de mâine ..." Și așa se încheie seară cu o masă hipercalorică ce hrănește stres-ul, oboseala, frustrarea acumulată peste zi, îngreunând și obosind organismul...Sună cunoscut ? Din păcate, da, pentru multe persoane, care așa acumulează kilograme în exces, cu consecințe grave asupra stării de sănătate. Oameni valoroși, care-și dedică energia unor afaceri sau proiecte importante, din păcate uită să aibă grijă de propria sănătate, prin ceea ce mănâncă zilnic, iar consecințele se văd peste ani, când încep bolile", arată dr. Anca Hâncu.
Tot ea, însă, ne face și o listă cu reguli ușor de respectat care ne vor ajuta.
„E o lista simplă pentru a vedea dacă mâncăm atent, conștient sau „cu mintea trează" și nu suntem „pe pilot automat".
Iată care sunt regulile:
- Respectarea mesei, care se va lua stând așezați, dedicând timp servirii mesei;
- Focus doar pe masă și experiență senzorială pe care această ne-o oferă, conversații ușoare, plăcute la masă, fără tensiuni;
- Evaluarea nivelului de foame / sațietate pentru a ne opri la timp. Mâncăm doar când ne este foame, nu când vrem să ne treacă supărarea;
- La fel ca rutina îngrijirii zilnice, a mânca conștient trebuie să devină o rutină.
Atenție la „premii”
De multe ori, după ce slăbim sau când reușim să scăpăm de câteva kilograme, simțin nevoia să scăpăm un pic de constrângeri.
„Există abordarea „Moș Crăciun" – „dar merit acea prăjitură" , adică mintea spune că am fost cuminte, am terminat proiectul, am lucrat, mi-a ieșit treaba ....merit un premiu....și mănânc ceva bun. Ne premiem, dar premiile ar fi bine să nu fie alimentare (sau nu numai alimentare) și de aceea e bine să nu oferim copiilor dulciuri ca recompense pentru mici reușite zilnice. Obișnuința de „premiere" cu mâncare se va schimba, încet, cu alte premii, bucurii. Mâncarea este și va rămâne o plăcere, dar nu singura. La final, să ne folosim gândurile și mintea pentru a ne duce acolo unde dorim, făcând din sănătate o prioritate, însă cu plăcere și bucurie", conchide dr. Anca Hâncu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
