Postul intermitent sau Intermittent Fasting cum mai este cunoscut este unul dintre cele mai rapide și la îndemână diete în cazul în care doriți să scăpați de câteva kilograme și se definește prin mese mai rare, adică prin renunțarea fie la micul dejun, fie la cină.
Postul intermitent este de mai multe tipuri: metoda 16 cu 8, adică nu mănânci nimic 16 ore, apoi în cele 8 rămase să ai două mese principale, post negru timp de 24 de ore, o zi sau două pe săptămână sau metoda 5 cu 2, adică cinci zile mâncăm normal, iar 2 mai puțin, în limita a maximum 500-600 de calorii pe zi.
Săritul peste mese este un obicei frecvent în rândul românilor, 4 din 10 sar peste micul dejun, iar acest lucru poate avea un impact major asupra sănătății.
Intermittent fasting, riscuri
De altfel, Intermittent Fasting nu este menționat în rândul celor mai bune 24 de diete analizate de către Institutul Național de Sănătate, unde pe primul loc se află, pentru al șaselea an la rând dieta mediteraneană, urmată de dieta DASH și de dieta flexitariană.
Dr. Anca Hâncu, medic nutriție, diabet și boli nutriționale, a explicat de ce postul intermitent nu se află între cele mai sănătoase diete, dar și care este modelul alimentar cu cele mai bune rezultate în privința slăbitului.
”Este una dintre cele mai la modă diete, această one-meal-a-day, o singură masă pe zi, restricționând 22-23 de ore și atunci se mănâncă într-o singură oră.
Este o variantă, cred că una dintre cele mai nesănătoase diete, o variantă extremă, care duce la tulburări metabolice, la creșterea colesterolului, creșterea tensiunii arteriale și iată de ce va duce la mortalitate prematură, chiar la moarte subită, pentru că duce la creșterea evenimentelor cardiovasculare, va activa foarte mult senzația de foame crescând hormonul foamei, grelina, astfel încât duce și la tulburări de comportament alimentar.
Moda cu intermittent fasting mai are un mare dezavantaj, sigur, poate produce scăderi pe termen scurt, scădere rapidă în greutate, nu neapărat masivă, dar pe termen lung este nesustenabilă.
Oamenii restricționează alimentația într-o anumită perioadă, dar mănâncă din punct de vedere calitativ cam ce cred ei și atunci este riscul de a mânca, de a-și face poftele în acea perioadă și de a mânca, de fapt, alimente care din punct de vedere nu sunt valoroase.
Important este să mâncăm și valoros nutritiv să ne aducem alimente bogate în nutrienți, dar să mâncăm și cantitatea potrivită.
Echilibrul acesta dintre cantitate și calitate este foarte important. Cele mai bune rezultate sunt prin modele alimentare în care avem trei mese pe zi, plus sau minus două gustări, fiecare cum simte, și sigur, putem restricționa caloric, mâncăm mai puțin la o masă, nu este nevoie să nu mâncăm toată ziua și să mâncăm la o singură masă foarte mult”, a declarat dr. Anca Hâncu, la Digi 24.
Intermittent fasting, beneficii
Mark Mattson, expert în neuroștiințe, a studiat această dietă timp de 25 de ani și susține că organismul uman este capabil să stea fără mâncare timp de mai multe ore sau chiar zile.
”Postul intermitent contrastează cu modelul normal de alimentație al majorității americanilor, care mănâncă pe tot parcursul orelor de veghe.
Dacă cineva mănâncă trei mese pe zi, plus gustări, și nu face exerciții fizice, atunci, de fiecare dată când mănâncă, rulează cu acele calorii și nu-și arde depozitele de grăsime”, spune Mattson, potrivit Hopkins Medicine.
Mai mult decât atât, datele unui studiu realizat de Mattson, ”multe dintre lucrurile care se petrec în timpul postului intermitent pot proteja împotriva bolilor cronice, precum diabetul de tip 2, bolile de inimă, tulburările neurodegenerative, inflamațiilor intestinale și cancere”.
Astfel, printre beneficiile pe care le are această dietă, potrivit studiilor lui Mattson, sunt incluse:
- îmbunătățirea gândirii și a memoriei
- sănătatea inimii
- performanța fizică
- diabetul de tip 2 și obezitatea
- sănătatea pielii.
Intermittent fasting, precauții
Oricât ar părea de atractiv postul intermitent trebuie ținut cont că nu este recomandat pentru toată lumea.
”Postul intermitent face ca nivelul de glucoză din sânge să scadă și lipoliza (oxidarea acizilor grași) să crească semnificativ în primele 24 de ore, ceea ce ajută organismul să descompună grăsimile stocate”, susține nutriționistul Patricia Bannan, citat de EatThis.
Între persoanele care au contraindicații privind acest tip de dietă se află:
- cei cu probleme de somn
- cei cu tulburări alimentare
- persoanele care se antrenează pentru creșterea masei musculare
- cei cu probleme cu digestia
- cei care au un serviciu ce necesită concentrare și atenție mărită
- persoanele cu diabet
- femeile însărcinate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
