Odată declanșat un atac cerebral, pacientul trebuie să ajungă rapid într-un centru de stroke, unde se fac tromboliză sau alte intervenții care cresc șansele de supraviețuire. După stabilizare, trebuie să înceapă recuperarea medicală. În România, sistemul de intervenție în AVC nu este pus la punct, iar de recuperare medicală nu se poate vorbi decât în câteva clinici universitare, insuficiente la nivel național.
Cum ar putea fi prevenit accidentul vascular cerebral, pentru a nu ajunge în situația de a avea nevoie de tratamente inaccesibile marii majorități a pacienților?
”Factorii de risc țin de genetică și de stilul de viață, spune prof. Dr. Dafin Mureșanu, președintele Federației Europene a Societăților de Neuroreabilitare. Dacă o persoană are în familie rude care au avut un AVC, trebuie să știe că prezintă un risc mai mare de a suferi din cauza acestei patologii. Astăzi, nu putem influența genetica. Din păcate, nici stilul de viață, asupra căruia se concentrează recomandările medicale, pentru prevenție, nu poate fi schimbat prea lesne. Evident, evitarea fumatului, a exceselor alimentare, un regim alimentar echilibrat, evitarea sedentarismului, controlul tensiunii arteriale și al colesterolului sunt de ajutor. Este ușor de făcut, dar foarte greu de aplicat recomandarea: evită stresul, schimbă-ți stilul de viață! Stresul este un factor de risc important în multe boli neurologice. Poate este imposibil de evitat, odată ce nu putem schimba profilul cultural și stilul de viață din societatea modernă”, spune prof. Mureșanu.
Nu putem, deci, evita stresul?
”Stresul face parte din cultura lumii moderne, trăim într-o societate construită pe competiție, pe confruntare, care generează stress. Nu există competiție fără stres. Acesta este o dimensiune a societății globale în care trăim, nu e ceva specific țării noastre. Este drept că în lipsa unei structuri sociale stabile apar tensiuni și mai mari în societate, apare o presiune psihologică la nivelul individului, care amplifică nivelul de stress. Stresul este mai crescut în țările aflate în tranziție, în comunitățile care se schimbă rapid și nu ajung la un echilibru social, în care sentimentul predominant este neîncrederea în cel de lângă tine și în societate, în general”, arată prof. Dafin Mureșanu.
Se spune că un pahar de vin pe zi are efecte benefice, că un consum moderat de alcool contribuie la reducerea stresului. Este adevărat?
”Alcoolul este un anxiolitic. Adică reduce, pe moment, pentru scurt timp, senzația de frică. Nu reduce stresul, nu este un destresant. Dacă ai urma, prin absurd, o dietă cu alcool, ca să scapi de frică, odată că nu ai reduce nivelul de stres, principalul factor de risc vizat, iar în plus ai fi afectat de toxicitatea alcoolului. Organismul se adaptează, neutralizează mai repede alcoolul, deci vei fi nevoit să crești cantitatea de alcool care să determine efectul anxiolitic așteptat, vei bea tot mai mult, devenind dependent, cu riscurile cunoscute”, a explicat prof. dr. Dafin Mureșanu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
