În Statele Unite, aproximativ 610.000 de oameni mor în fiecare an din cauze legate de boli de inimă. În România sunt mii, dat fiind faptul că 60% din totalul anual al deceselor înregistrate la nivel naţional sunt provocate de boli cardiovasculare, comparativ cu 19%, procentul deceselor provocate de cancer. Asta ca să nu vorbim de statisticile la nivel mondial care arată că în 2016, 31% dintre decese s-au datorat bolilor de inimă.
Sănătatea cardiovasculară este, așadar extrem de importantă. Potrivit experților de la Asociația Americană a Inimii, cea mai bună dietă pentru menținerea sănătății inimii presupune consumul fructelor, vegetalelor, cerealelor integrale și a peștelui.
Dar cum s-a ajuns, totuși, tocmai la Dieta Amazoniană?
O echipă de antropologi de la Universitatea California – Santa Barbara a decis să caute indicii în zona boliviană a Pădurii Amazoniene, mai precis în rândul oamenilor dintr-un anume trib numit Tsimane care aproape că nu au deloc boli cardiovasculare. Doar foarte rar găsești membri ai tribului care să aibă hipertensiune, colesterol ridicat, obezitate sau diabet de tip 2.
Cercetătorii au bănuit că un factor-cheie al rezistenței oamenilor Tsimane la boli de inimă ar putea fi dieta lor. Cei din Tsimane, notează cercetătorii, au fost până acum influențați minim de tendințele globalizării.
Alimentele lor provin din surse naturale și achiziționează foarte puține produse de pe piețe. În acest sens, spre exemplu, Tsimane diferă de vecinii lor, din tribul Moseten, cu care împărtășesc aceeași limbă, dar nu aceleași diete și stil de viață.
O dietă bogată în carbohidrați
Spre deosebire de Tsimane, care sunt mai izolați, oamenii din tribul Moseten acceptă influențele exterioare, care le-au afectat obiceiurile alimentare și stilul de viață. Ca urmare, tribul Moseten poate fi, de asemenea, mai expus riscului de boli cardiovasculare și metabolice, comparativ cu „verii" lor mai izolați.
„Cercetările noastre anterioare", spune co-autorul senior al studiului, Prof. Michael Gurven, „au arătat că Tsimane au cele mai sănătoase inimi studiate vreodată, așa că, în mod natural, există mult interes pentru înțelegerea a de ce și cum au ajuns la această performanță".
Mai mult, oamenii din tribul Tsimane se bucură de o sănătate perfectă a inimii și la vârste înaintate, așa că cercetătorii au studiat modul lor de viață și alegerile alimentare.
În studiul care a fost publicat în Jurnalul American de Nutriție Clinică (American Journal of Clinical Nutrition), cercetătorii au arătat că dieta obișnuită a unui Tsimane era bogată în carbohidrați și proteine, dar are un conținut scăzut de grăsimi.
Ce mănâncă oamenii cu cele mai sănătoase inimi
Dieta Tsimane conține între 2.433 și 2.738 kilocalorii pe zi, din care 64% provin de la carbohidrați, 21% dn proteine și doar 15% din grăsimi.
Poate fi surprinzător, dar oamenii Tsimane nu par să mănânce o varietate de alimente. În schimb, mesele lor tind să graviteze în jurul a câtorva alimentare. Cercetătorii spun că aproximativ două treimi din calorii provin din carbohidrați complecși, prezenți în alimente precum orezul și pătlagina.
Apoi, circa 16% din calorii provin din pește - din care consumă peste 40 de specii diferite - și alte 6% din vânat. Tsimane cumpără doar 8% din produsele alimentare de pe piață.
Provocarea de a-ți schimba stilul de viață
O altă surpriză, având în vedere lipsa unei diversități deosebite de alimente, este că tribul Tsimane nu are multe deficiențe în micronutrienți. În timp ce acești oameni au tendința de avea un nivel mai scăzut de calciul și unele vitamine - cum ar fi D, E și K - absorb, în schimb, foarte mult potasiu, magneziu și seleniu.
Aceste substanțe nutritive, spun cercetătorii, pot ajuta la îmbunătățirea sănătății cardiovasculare, iar Tsimane le consumă la niveluri mai mari decât cantitatea obișnuită din dieta nord-americană.
În plus, Tsimane consumă aproape două ori mai multe alimente bogate în fibre decât „verii" Moseten sau americanii.
Totuși, antropologii și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea că, pe măsură ce tendințele globalizării cresc, Tsimane vor cade pradă lent influențelor dăunătoare din afara propriei societăți.
Efectele globalizării
Ei au descoperit că în cei 5 ani cât a durat studiul de față, consumul total de energie și carbohidrați în rândul oamenilor Tsimane a crescut, iar mulți dintre ei au început să adauge cantități mai mari de untură, ulei, zahăr și sare în dieta lor.
„Acesta este un moment cheie", spune autorul principal al studiului, Thomas Kraft. „Drumurile se îmbunătățesc în zonă, ca și transportul fluvial, cu răspândirea bărcilor motorizate, astfel încât oamenii devin mai puțin izolați. Și asta se întâmplă într-un ritm destul de rapid".
Profesorul Gurven continuă, spunând că, având în vedere posibilitatea de a cumpăra ingrediente cum ar fi zahărul, nu este surprinzător faptul că Tsimane fac, încetul cu încetul, trecerea la o dietă mai puțin sănătoasă. „Obținerea de calorii goale și ieftine cu mai puțin efort - cine n-ar ceda tentației?" întreabă el.
Doar dieta n-ar avea efect. E nevoie de activitate fizică intensă
Totuși, adaugă el, nevoia oamenilor Tsimane de mai multe calorii s-ar putea datora faptului că aceștia au un stil de viață foarte activ.
„Sunt foarte activi din punct de vedere fizic - nu fac exerciții fizice de rutină, ci își folosesc intens trupurile pentru horticultură, cultivând alimentele pe care le mănâncă pe câmpuri, și la munci în pădure, ceea ce reprezintă, de asemenea, o lecție importantă de viață", spune prof. Gurven, citat de medicalnewstoday.com.
„Nu te poți concentra doar pe ceea ce mănânci ignorând ce faci cu corpul tău. Dacă ești fizic foarte activ, probabil că poți scăpa cu o mai mare flexibilitate în dietă".
Studiul poate fi găsit AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
