Mikashmi Kohli, co-autor al The Lancet Commission on diagnostics, a explicat în cadrul Aspen Healthcare Summit 2023 de ce este importantă diagnosticarea, de ce ar trebui să ne intereseze diagnosticarea și ce au descoperit în ceea ce privește diagnosticarea și tratarea afecțiunilor în sistemele de sănătate, inclusiv în cele din țări dezvoltate și bogate.
"Transmisia bolii infecțioase va fi mai mică dacă o puteți detecta mai devreme"
"Nu știu câți dintre voi știu că OMS a adoptat anul acesta o rezoluție privind diagnosticarea. Subiectul despre care vreau să vorbesc este diagnosticarea. Dacă vorbim despre ceea ce vrem să prevenim sau despre ceea ce vrem să tratăm, dacă nu știm despre ce este vorba, mergem în orb.
Astfel, anul trecut, Comisia Lancet a publicat un raport privind diagnosticarea. Eu am fost unul dintre comisarii și co-autorii acestui raport și vreau să scot la lumină care au fost concluziile acelui raport.
Au participat 25 de comisari din 16 țări diferite. Din 16 țări, cu diferite specialități de radiologi, oameni din Ministerele de Sănătate, economiști în domeniul sănătății care s-au reunit pentru a pune o singură întrebare:
De ce este importantă diagnosticarea și care sunt dovezile care arată de ce ar trebui să ne intereseze diagnosticarea?
Raportul are peste 55 de pagini.
Prima este partea referitoare la dovezi. Deci, în loc să spunem: "Să investim în diagnosticare", să ne gândim la prevenție, ce trebuie să punem în asistența medicală primară sau în spitale. Așa că am adunat câteva dovezi privind diagnosticarea și, pe baza acestor dovezi, am ajuns la câteva recomandări și mesaje cheie.
Continuitatea îngrijirii este ceea ce noi numim cascada de îngrijire.
Deci, dacă o persoană vine într-adevăr într-o unitate publică sau în orice spital, este persoana. Nu este o boală care vine la ușă. Deci persoana are simptome. Trebuie să înțelegeți cu adevărat ce are persoana. Așa că trebuie să treacă prin diagnosticare și persoana trebuie să fie tratată", a declarat Mikashmi Kohli în cadrul Aspen Healthcare Summit 2023.
Problema comună descoperită la diabet, hipertensiune, tuberculoză, HIV și malarie
"Am analizat șase condiții ale acestei cascade de îngrijire și când am analizat aceste șase afecțiuni - diabet, hipertensiune, tuberculoză, HIV, malarie - a existat un lucru comun la toate cele șase afecțiuni: etapa de diagnosticare.
Iar cel mai mare decalaj în tot procesul de îngrijire a fost diagnosticarea. Așa că ne-am uitat la date. Au existat peste 16 studii. Și nu a fost vorba doar de țările cu venituri mici și mijlocii. Chiar și în țările cu venituri ridicate, cel mai mare decalaj a fost diagnosticarea.
Și era cuprins între 32%, 35% și 62%. Așa că atunci am vrut să vedem, bine, acesta este cel mai mare decalaj, dar de ce se întâmplă acest lucru? Apoi ne-am uitat la celelalte dovezi puse împreună.
Ne-am întrebat dacă diagnosticele chiar nu sunt disponibile?
Sau este vorba de o calitate proastă a diagnosticelor? Ce anume ne lipsește aici? Când am analizat dovezile din doar 10 țări la diferite niveluri de asistență medicală, de la asistența primară până la spitale la nivelul asistenței terțiare, am văzut că nu erau disponibile diagnostice de bază, cum ar fi glicemia.
Nu era disponibilă nicio informație de bază precum hemoglobina.
Și revenind la subiectul discuției de aici, care este prevenția, trebuie să știm ce este glicemia unei femei însărcinate. Trebuie să știm care sunt estimările privind hemoglobina. Există mulți factori de risc asociați.
Așadar, trebuie să testăm cu adevărat acești parametri", a mai spus Mikashmi Kohli.
"Fiecare dolar pe care îl investești în diagnosticare are o mulțime de beneficii"
"Și ca să vorbim despre imagistică, nici măcar imagistica, de exemplu, ecografia sau CT nu era disponibilă.
Acestea sunt testele pe care trebuie să le faceți pentru o persoană, fie pentru a diagnostica, fie pentru a depista. Dar acestea lipseau.
Una dintre marile întrebări pe care le pun oamenii, și mulți oameni de la Banca Mondială, de la BEI și de la ministerele de sănătate ne-au întrebat de ce ar trebui să investesc în diagnosticare și nu în medicamente sau vaccinuri?
Așa că am făcut o analiză cost-beneficiu pentru a spune că fiecare dolar pe care îl investești în diagnosticare are o mulțime de beneficii. Și am făcut acest lucru în termeni cantitativi.
Evident, analiza cost-beneficiu va arăta că, dacă este vorba de o boală infecțioasă, veți avea mai multe beneficii.
Transmisia bolii infecțioase va fi mai mică dacă o puteți detecta mai devreme.
Și pentru țările cu venituri ridicate, și vorbesc aici din România, profiturile vor fi mai mari decât în orice țară cu venituri mici sau medii, deoarece morbiditatea și mortalitatea pe care le veți acorda vor fi mai mari", a mai spus ea.
"Încercăm să tratăm orbește oameni despre care nu știm pentru ce îi tratăm"
"Așadar, pe baza dovezilor, am transmis câteva mesaje cheie, afirmând că 47% din populația globală are acces redus sau deloc la diagnostice. Așadar, practic încercăm să tratăm orbește oameni despre care nu știm pentru ce îi tratăm. Diagnosticul este subfinanțat. Doar în timpul pandemiei COVID oamenii au înțeles cu adevărat importanța diagnosticării.
Și tocmai când făceam analiza noastră, am ajuns la concluzia că numai pentru cele șase afecțiuni pe care le-am menționat, dacă reducem doar decalajul de diagnosticare, putem să acordăm 1,1 milioane de decese anual, ceea ce este o cifră mare doar pentru aceste șase afecțiuni.
Așadar, avem nevoie de o strategie națională de sănătate, dar trebuie să subliniem și importanța diagnosticării în cadrul acestei strategii de sănătate. Și acestea au fost unele dintre recomandările pe care le-am publicat în raport. Trebuie să aveți o strategie de diagnosticare. Trebuie să aveți un cadru de reglementare mai bun. Trebuie să vă gândiți la inovație.
Recomandarea internațională, dintre care una tocmai a fost publicată a fost rezoluția Adunării Mondiale a Sănătății. Iar ultima dintre ele se referă la Alianța pentru diagnosticare, care este, din nou, o lucrare în curs de desfășurare în momentul de față la OMS", a mai spus Mikashmi Kohli.
Dacă le putem depista mai repede, vom evita, evident, morbiditatea și mortalitatea
"Dacă ne uităm, și aceasta este o bază de date disponibilă public, în 2040, se pare că va trebui să investim foarte mult în bolile netransmisibile. Primele zece sunt, de fapt, boli netransmisibile.
În acest caz, prevenirea este foarte importantă. Dacă le putem depista mai repede, vom evita, evident, morbiditatea și mortalitatea. În cele din urmă, încercând doar să legăm toate acestea, trebuie să avem o strategie națională de diagnosticare împreună cu strategia de sănătate, care trebuie să se gândească la screening, supraveghere, imagistică, prevenire.
Și trebuie să ne gândim la pachete esențiale la o testare mai descentralizată. Și să integrăm toate acestea cu sistemul informațional de sănătate folosind AI, digitalizarea, având instrumente de conectivitate.
Nu se poate ca un pacient să fie doar testat și apoi să nu-l punem pe tratament", a conchis Mikashmi Kohli.
Vezi mai multe în video:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
