Diabetul dublu, pericolul ascuns pentru pacienții cu diabet de tip 1. Rezistența la insulină, complicație majoră

Monika Baciu |
Data publicării:
diabetul - FOTO: Freepik@goffkein
diabetul - FOTO: Freepik@goffkein

Complicația letată la care sunt expuși diabeticii. De ce nu funcționează tratamentul.

Pentru mulți pacienți cu diabet de tip 1, administrarea insulinei este o luptă zilnică pentru menținerea glicemiei sub control. Însă, ceea ce mulți nu știu este că această boală autoimună poate ascunde un pericol și mai mare, iar complicațiile devin inevitabile

Diabetul de tip 1, cunoscut ca o afecțiune autoimună, poate ascunde o amenințare tăcută: diabetul dublu. Când pacienții cu T1D dezvoltă rezistență la insulină, asemănător diabetului de tip 2, riscurile pentru sănătate se dublează, punându-i într-un pericol major de complicații grave, precum atacuri de cord, accident vascular sau insuficiență renală. Această combinație letală necesită o abordare urgentă și corectă a tratamentului.

Pacienții cu diabet de tip 1 (T1D), care prezintă factori de risc precum obezitatea și hipertensiunea, pot dezvolta rezistență la insulină în timp, o caracteristică specifică diabetului de tip 2 (T2D). Această condiție, cunoscută sub numele de diabet dublu, combină trăsăturile T1D și T2D, punând pacienții într-un risc crescut de complicații severe.

Medicii, avertisment

"Aproape un sfert dintre pacienții cu T1D dezvoltă sindrom metabolic", a spus Thomas Haak, MD, medic-șef la Centrul de Diabet Bad Mergentheim, Germania, și fost președinte al Societății Germane de Diabet (DDG), în cadrul congresului "Innere Medizin fachübergreifend — Diabetologie grenzenlos" organizat pe 7 și 8 februarie la München, potrivit Medscape.

Haak subliniază importanța tratamentului adecvat pentru această afecțiune.

"Diabetul dublu există și necesită un tratament corespunzător", a adăugat Haak.

Pacienții cu T1D prezintă frecvent niveluri crescute ale trigliceridelor și hipertensiune arterială, iar femeile sunt afectate mai des decât bărbații. Această combinație dublează riscul de boli coronariene și crește riscul de accident vascular cerebral, picior diabetic și nefropatie.

Diabetul dublu, semne și diagnostic

Pacienții cu T1D trebuie să administreze insulină pe tot parcursul vieții pentru a controla nivelurile glicemiei. Haak a explicat că primul semn al rezistenței la insulină la pacienții cu T1D este necesitatea unei doze de insulină care depășește 100 de unități pe zi.

Diagnosticarea diabetului dublu se realizează prin evaluarea prezentării clinice a T1D, măsurarea nivelurilor de C-peptid în sânge și luarea în considerare a istoricului familial. Parametrii clinici relevanți includ obezitatea, indicele de masă corporală (IMC), circumferința taliei și sindromul metabolic, în special nivelurile de trigliceride și hipertensiune arterială.

Sindromul metabolic, prezent în rândul pacienților cu diabet tip 1

Potrivit ghidului S3 al DDG din 2023 privind managementul T1D, mai mult de jumătate dintre pacienții cu T1D au un IMC > 25. Prevalența sindromului metabolic în această populație este în creștere, urmând tendințele observate și în populația generală.

Diabetul dublu, complicații

Un studiu german din 2016 a examinat peste 30.000 de persoane cu T1D pentru semnele sindromului metabolic și ale complicațiilor acestuia. Rezultatele au arătat că 1 din 4 pacienți îndeplineau criteriile pentru sindromul metabolic, fiind clasificați ca având diabet dublu.

Acești pacienți aveau rate mai mari de comorbidități micro- și macrovasculare, indiferent de controlul glicemic. Ghidurile DDG recomandă abordarea fiecărui component al sindromului metabolic la pacienții cu T1D.

Diabetul - FOTO: Freepik@spukkato

Diabetul dublu, tratament

Un raport de consens din 2024 al Asociației Americane de Diabet a identificat trei strategii cheie pentru tratament:

- Modificări ale stilului de viață, cum ar fi dietele bogate în fibre

- Chirurgia bariatrică

- Medicamente

Haak a subliniat că ajustările dietetice reprezintă o metodă eficientă, axându-se pe reducerea aportului de grăsimi și carbohidrați. El a evidențiat eficiența unei diete inițiale de "post hepatic" de 12 zile, o dietă restricționată în proteine, care ajută la îmbunătățirea parametrilor metabolici.

Intervențiile dietetice pe termen scurt, cum ar fi două zile consecutive de "zile cu ovăz" în care se consumă doar ovăz, sunt benefice pentru rezistența la insulină.

În practică, combinarea intervențiilor dietetice cu agonisti ai receptorilor GLP-1 (GLP-1 RAs) a dat rezultate promițătoare. Cu toate acestea, Haak a subliniat că momentul administrării este esențial, din cauza efectelor secundare gastrointestinale potențiale asociate cu GLP-1 RAs.

În timp ce chirurgia bariatrică poate fi eficientă pentru obezitatea în T1D, aceasta comportă riscuri de complicații și necesită o selecție atentă a pacienților, precum și monitorizare psihologică și medicală continuă.

Metformin, utilizare limitată

Metformin este eficient pentru controlul glicemic, dar nu este indicat pentru T1D de unul singur, a continuat Haak. Totuși, metformin poate fi utilizat în pacienții cu T1D și T2D.

"Metformin ar trebui cu siguranță să fie inclus în concept", a spus Haak, deși nu este potrivit pentru utilizare pe termen lung din cauza riscului de hipoglicemie.

Ghidurile DDG subliniază rolul metforminului în gestionarea rezistenței la insulină la pacienții cu T1D.

Inhibitorii SGLT2

Pentru pacienții cu T1D bine controlați, GLP-1 RAs pot fi utilizate pentru gestionarea obezității și a rezistenței la insulină, a explicat Haak. Cu toate acestea, trebuie acordată atenție din cauza riscului crescut de cetoacidoză diabetic. Deși aceste medicamente nu sunt contraindicate, costurile lor nu sunt rambursate în multe sisteme de sănătate.

Haak a menționat concluziile studiului DEPICT-1, care a arătat că inhibitorii cotransportorului sodiu-glucoză de tip 2 (SGLT2) în T1D pot reduce cerințele de insulină și riscul de hipoglicemie, dar sunt, de asemenea, legați de cetoacidoză și alte evenimente adverse.

"Inhibitorii SGLT2 sunt contraindicați în T1D; riscul este prea mare", a spus Haak, menționând tratamentele alternative disponibile.

Ghidurile nu confirmă siguranța și eficacitatea inhibitorilor SGLT2 ca tratament suplimentar pentru T1D, având în vedere rezultatele inconsistentă ale studiilor. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a evalua siguranța acestora.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


Articole Recomandate

Long-COVID: Boala care nu dispare

16 Martie 2025, 14:46
Crossuri externe
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
Patologii

Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2025 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.5.3
pixel