Psihologul Radu Leca afirmă că există posibilitatea ca un cuplu armonios și afectuos să fie distrus de prezența depresiei. În plus, aceasta poate fi considerată ”contagioasă” și să ducă în unele situații chiar la depresie în doi.
”Este o oglindă. Înainte să mă îmbolnăvesc mă simțeam simțeam extrem de dinamică. Acum, după ce m-am îmbolnăvit, nu mai sunt dinamică. Înainte făceam cu bucurie asta, asta, asta. Acum nu mai vreau să fac. Subiectul se izolează de sine.
Boala, văzută la nivel de mase populare, în mod real tulburare afectivă, a intrat în mine, m-a schimbat comportamental, m-a schimbat fizionomic. Da, că există o transformate fizionomică a depresivului. El, automat, pe tristețe va ava dungi brăzdate pe față. Pe fizionomie se văd urmele denumite urmele depresiei, urmele bolii.
De ce e bolnav? De tristețe. Și începi să-l vezi, după care începe să slăbească sau să se îngrașe. Deci ori slăbește, ori se expandează, în funcție de tipologia depresiei.
Depresia te face ori ori să nu mănânci, nu te atingi de mâncare, nu îți este somn, ești insomniac, te prăbușești, ori începi să mănânci cantități mari de mâncare.
Nivelele hormonale cerebrale cresc fals în prezența gustului, a texturii și a cantității mari de mâncare care se acumulează la nivelul stomacului și tu ai senzația că îți este bine.
Și spui așa: Mă fac bine prin mâncare, mănânc mult și mă fac bine. Dar această fugă în doi, de această boală, este realizată cu dublă participare, uneori și triplă participare: familia, partenerul și însăși tu. Tu, tu cel care automat se hrănește în cantități mari și foarte mari ca să simtă o anumită bucurie”, a explicat psihologul Radu Leca în cadrul emisiunii Ultrapsihologie de la DC News.
Depresia, cea mai importantă variantă de evoluție
Potrivit lui Radu Leca, depresia reprezintă ”cea mai importantă variantă de evoluție”, în plus, consideră că tulburarea psiho-emoțională, care a ajuns boala secolului 21, este una ”contagioasă”, devenind o boală care fuzionează în interiorului unui cuplu depresiv.
”Când avem cazul particular ca amândoi partenerii de cuplu să se îmbolnăvească, noi spunem așa: De la cine la cine s-a dat depresia? Depresia se ia. Mai întâi partenerul A se îmbolnăvește de depresie. Subiectul B se îmbolnăvește de depresie. Cine de la cine a luat? Care este subiectul A, care este subiectul B?
Când au început elementele să fie cumva comune? Fiindcă la un moment dat cei doi membri ai cuplului fuzionează, fuzionează pe parte depresivă, pe tristețe. Fuzionează tristețea în doi. Nu doar că erau singuri în doi, acuma sunt triști în doi”, a mai spus Radu Leca.
Întrebată cum pot fi ajutați cei doi depresivi din cuplu, la care boala este una ”la comun”, psihologul clinician Roxana Ghiorghiu afirmă că în acest context, ”cineva din afară trebuie să observe asta, ori unul dintre cei doi să încurajeze asta, există terapii de cuplu, sub diferite forme, și dacă nu sunt terapiile de cuplu să încerce ei cumva să lucreze împreună, să vadă ce i-a schimbat, cum a fost la început.
Sunt multe cupluri unde a apărut copilul și a schimbat foarte mult. Sunt multe cupluri unde a decedat cineva și acolo a schimbat foarte multe. Sunt cupluri unde schimbarea jobului sau fel de fel de adicții care au apărut sau care recidivează. Dar sunt de părere că unde există adicție pentru un partener nu este loc pentru celălalt partener.
Adică unde este toată energia dusă către o adicție, alcool, jocuri de noroc, mâncare, sunt foarte multe lucruri care duc în exces, viciile acelea care dăunează, nu este loc, ca energie și timp, pentru partener.
Pentru că toată energia se duce spre acea adicție. Și atunci, aș pune cumva focusul nu pe a rezolva depresia în doi, ci în primul rând către adicția, depresia particulară, și apoi lucrat împreună”, a spus Roxana Ghiorghiu.
Depresia în doi, mit sau realitate
La rândul său, psihoterapeutul Ramona Dumitru Popescu a ridicat problema ”depresiei în doi” la un alt nivel, dacă cumva acesta este ”o boală reală” sau pentru al doilea partener este doar un mod de a empatiza cu depresivul.
Astfel, în opinia lui Radu Leca, ”în primă fază da, subiectul a copiat, a clonat comportamentu partenerului, este lângă el, îl susține. Doar că avem de-a face cu un trigger, acela al renunțării.
Când există în interiorul unui cuplu triggerul renunțării: renunț la mine pentru tine, renunț la tine pentru mine, renunț la noi pentru tine, renunț la noi pentru amândoi. Lucruri total diferite cele enumerate, se ajunge pe baza noțiunii de trigger al renunțării, se ajunge la o variantă care nu este metaforică, este reală 100%, care spune în felul următor: Cine simt că sunt în prezența partenerului meu bolnav? Cine simt că sunt când eu mă îmbolnăvesc lângă partenerul meu? Și atunci tulburarea devină reală. Mai întâi ea se copiază afectiv, următorul element se copiază somatiform și următorul element se copiază în totalitate, comportamentul.
După ce se unește prima fază de copiere a comportamentului cu somatizările, căci și în depresie există somatizări, mai ales în conținutul depresiei cu conținut anxios, depresie anxioasă.
Simptomatologia aceasta este dusă la formula de clonă 1 la 1, în așa fel încât subiectul simte că face ceva pentru partener, gândim la fel, simțim la fel, doar că boala este extrem de seductivă. Oferă senzația de bine în rău, de confort.
Aici avem două puncte: m-am ridicat sau am coborât la nivelul bolii pe care partenerul meu îl deține, am replicat cu fidelitate, am inserat totalitatea terapiilor, am creat un personaj care să fie suport, dar aș putea crea și un personaj care să fie mai rău bolnav decât partenerul în așa fel încât partenerul să își întoarcă privirea către mine și să îmi spună: M-am îmbolnăvit și tu te-ai îmbolnăvit alături de mine. Voi fi lângă tine și lasă-mă să te ajut. (...)
Practic, cel bolnav, real se întoarce către partenerul ce a creat personajul și-l ajută să iasă, să treacă de depresie. Prin acest ajutor iese și el din depresie. Depresia în doi nu este un mit, este un fapt când bolnav este un partener, se îmbolnăvește și al doilea”, a mai spus Radu Leca.
Mai multe în video:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
