Demența nu este o boală a vârstnicilor, așa cum mulți credeau până acum, aceasta nu este o entitate, ci un tablou clinic.
”Demența este un tablou clinic, final, a unei suferințe a creierului, de cauze multiple. Este un tablou clinic prin scăderea memoriei, scăderea atenției și a concentrării, scăderea capacității de esențializare, de a folosi obiecte, de a știi, de a imagina cum se fac unele lucruri, scăderea capacității de a exprima verbal, pierderea sensului cuvintelor, lipsa de înțelegere.
Acestea sunt procese corticale de nivel superior care se pierd, uneori unele mai mult, altele mai puțin, ori sunt unele care se pierd în exclusivitate. Există o formă de demență unde se pierde limbajul, mai ales la bărbați”, a explicat medicul neurolog Arman Frăsineanu, la Sfat de Sănătate de la Antena 3.
Potrivit acestuia, cazurile de apariției demenței sunt multiple. ”Avem boli neuro-degenerative unde nu știm sau nu se știe, la ora actual, cu exactitate, care este acea cauză, acel moment de big-bang al creierului, există uneori cauze decelabile, de pildă accidentele vasculare multiple, alcoolismul. Mai avem o boală imunologică a creierului, scleroza multiplă.
Termenul de demență sună peiorativ, însă nu mai este potrivit. De pildă, un individ care are deficit de vitamina B12, are un tablou de demenţă şi e curabil. Un individ cu hipotiroidie are un tablou de demenţă, și de multe ori este tratat ca demență, și este la fel, curabil”, subliniat medicul.
Factorii de risc ai demenței
Factorii de risc pentru demenţă sunt:
- hipertensiunea la vârstă medie, desigur, netratată;
- obezitatea la vârstă medie, adică 40 - 50 de ani;
- diabetul este un factor de risc pentru demenţă vasculară;
- fumatul este un factor de risc pentru toate tipurile de demenţă;
- sedentarismul și izolarea socială.
Mare parte dintre acești factori pot fi preveniți, prin dietă și activitate fizică.
Un alt factor de risc important, potrivit medicului este rezerva cognitivă.
”Cu alte cuvinte, nivelul de instruire și preocupare intelectuală a individului. S-a constatat că indivizii cu un nivel ridicat de instruire sunt protejaţi de apariţia demenţei.
Chiar dacă a apărut în cazul acestora boala Alzheimer aceasta a fost de intensitatea mai mică şi mult timp a stat în stadii uşoare. În cazul indivizilor cu nivel de instruire scăzut, care s-a limitat la nişte provocări elementare, demenţele au luat un curs foarte rapid.
Matematicienii sunt cei care au cel mai mic procent de demenţă. De multe ori, ne sfătuim pacienţii să facă temele cu nepoţii”, a precizat medicul neurolog.
”Din păcate, nu avem vindecare”
”Cu excepţia câtorva cauze curabile, unde sunt nişte constante biologice, din păcate nu avem vindecare.
Tratamentele sunt specifice fiecărui tip de demenţă. Avem tratamente pentru partea de halucinaţii, de agitaţie. În general, medicamentele psihiatrice atunci când se aplică acestor pacienţi, agravează procesul neurodegenerativ.
Familia sau îngrijitorii suferă cel mai mult. Un pacient alcoolic perturbă viaţa a 30 de persoane, la fel şi cel cu demenţă.
Tinerii nu îşi pun această probleme. Din păcate, excesele la tinereţe se plătesc târziu foarte scump", a mai spus neurologul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
