Creierul, la fel ca restul corpului, se schimbă pe măsură ce îmbătrânim, tocmai de aceea este normal să observăm o creștere a momentelor de uitare pe măsură ce anii trec.
Unele dintre cele mai frecvente semne ale declinului cognitiv includ:
- Uitarea mai frecventă a lucrurilor
- Uitarea întâlnirilor importante sau a angajamentelor sociale
- Pierderea firului gândirii sau a unui fir de conversație, cărți sau filme
- Te simți din ce în ce mai copleșit de luarea deciziilor, planificarea pașilor pentru îndeplinirea unei sarcini sau înțelegerea instrucțiunilor
- Dificultăți în a vă orienta în medii familiare
- Impulsivitate sau judecată din ce în ce mai slabă, potrivit WebMD.
Sentimentul că te afli pe un drum fără destinația sau că ai realizat tot ce era de făcut poate avea consecințe mai grave decât zilele neîmplinite. Poate afecta sănătatea creierului.
Un studiu recent, publicat în Jourunal of Neurology, Neurosurgery & Psychuatry, sugerează că o viață lipsită de scop și creștere personală ar putea accelera declinul cognitiv, în special în rândul vârstnicilor.
Cercetarea a evidențiat că persoanele care au dezvoltat tulburări cognitive ușoare au prezentat niveluri mai scăzute de scop în viață și creștere personală cu până la șase ani înainte de diagnostic, comparativ cu cele care au rămas intacte cognitiv.
Tulburarea cognitivă ușoară este adesea o fază premergătoare demenței, caracterizată prin pierderi de memorie și abilități cognitive, dar fără a afecta sever capacitatea de a desfășura activitățile zilnice.
Conform Dr. Angelina Sutin, profesor la Colegiul de Medicină din cadrul Universității de Stat din Florida, studiul reprezintă o evaluare solidă a modificărilor în bunăstarea psihologică în stadiile timpurii ale declinului cognitiv.
Deși nu a fost implicată în cercetare, Dr. Sutin subliniază importanța acestui studiu pentru înțelegerea riscurilor cognitive asociate cu o stare psihologică precară.
Studiul, citat de CNN, a analizat datele a 910 adulți mai în vârstă din cadrul proiectului Rush Memory and Aging,un program de cercetare demarat în 1997.
Participanții au fost evaluați anual pe parcursul a 14 ani începând din 2008, iar cercetătorii au observat o scădere semnificativă a bunăstării psihologice la cei care au dezvoltat tulburări cognitive.
Cu doi ani înainte de diagnostic, bunăstarea acestora era deja semnificativ mai scăzută.
Printre componentele bunăstării psihologice analizate s-au numărat:
- acceptarea de sine
- autonomia
- scopul în viață
- creșterea personală
- relațiile pozitive cu ceilalți
- capacitatea de a gestiona mediul înconjurător.
Declinul cel mai rapid a fost observat la nivelul relațiilor interpersonale după diagnostic, în timp ce alte aspecte au rămas stabile până în fazele mai avansate ale bolii.
Bunăstarea precară, un semn de avertizare
Deși nu este surprinzător că o stare psihologică precară poate accelera declinul cognitiv, acest studiu evidențiază o posibilă legătură între bunăstarea psihologică redusă și riscul de demență, potrivit Dr. Glen R. Finney, director al Programului de Memorie și Cogniție Geisinger din Pennsylvania.
Mai mult, studiul ridică întrebări despre o relație bidirecțională, pentru că pe de-o parte, o bunăstare ridicată poate reduce riscul de tulburări cognitive prin ameliorarea inflamațiilor și riscurilor cardiovasculare și pe de altă parte, deteriorarea funcției creierului, în special în rețelele asociate inițiativei și motivației, poate agrava declinul bunăstării.
Deși nu există un tratament pentru demență, perioada îndelungată între debutul biologic al bolii și apariția simptomelor clinice oferă o fereastră critică pentru implementarea unor măsuri preventive.
Menținerea unei viețile active și implicate social poate juca un rol important în reducerea riscului de declin cognitiv.
Dr. Finney recomandă activități care stimulează atât creierul, cât și bunăstarea personală, cum ar fi jocurile de strategie, cititul sau implicarea în activități noi și provocatoare.
În plus, interacțiunile sociale, fie prin voluntariat, cluburi, fie prin participarea la grupuri de fitness, pot sprijini sănătatea creierului și a bunăstării.
Deși, reține că îmbătrânirea sănătoasă nu se referă doar la menținerea activităților zilnice, ci și la cultivarea unui scop în viață și la continuarea creșterii personale. Întărirea relațiilor sociale și găsirea unor noi interese pot avea un impact profund asupra sănătății cognitive, iar acest studiu subliniază importanța bunăstării psihologice ca factor protector împotriva declinului cognitiv.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
