În întreaga lume, aproximativ 50 de milioane de persoane au demență, dar oamenii de știință încă nu sunt siguri exact ce cauzează această afecțiune. Circa 60% dintre pacienți trăiesc în țările cu venituri mici și mijlocii și în fiecare an, există aproape 10 milioane de cazuri noi, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
La începutul acestei săptămâni, OMS a publicat un nou set de linii directoare – care pot fi descărcate de pe site-ul Organizației - care încearcă să sfătuiască guvernele, factorii de decizie politică și furnizorii de asistență medicală cu privire la modalitățile cele mai bune de combatere și de prevenire a demenței.
Noul ghid evaluează puterea probelor
Aceste noi linii directoare reexaminează dovezile existente privind factorii de risc cei mai importanți în ceea ce privește stilul de viață pentru demență și iau în considerare fiecare dintre acești factori atunci când OMS emite recomandări pentru prevenire.
Autorii au adresat recomandările furnizorilor de asistență medicală din întreaga lume, dar speră că liniile directoare vor reprezenta o sursă de informații fiabile și pentru organizațiile guvernamentale, și că le vor ajuta să elaboreze politici mai bune de prevenire și de îngrijire.
„În următorii 30 de ani, numărul persoanelor cu demență este de așteptat să se tripleze. (...) Trebuie să facem tot ce putem pentru a reduce riscul de demență. Dovezile științifice adunate pentru aceste linii directoare confirmă ceea ce am suspectat de ceva timp, că ceea ce este bun pentru inima noastră este, de asemenea, bun și pentru creierul nostru" puncta, la lansarea ghidului, directorul general al OMS, Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, citat de Medical News Today.
Care sunt cei 12 factori care duc la apriția demenței
„În mod crucial, în timp ce vârsta este cel mai puternic factor de risc cunoscut pentru declinul cognitiv, demența nu este o consecință naturală sau inevitabilă a îmbătrânirii. Mai multe studii recente au arătat o relație între dezvoltarea insuficienței cognitive și demență cu mai mulți factori de risc legați de stilul de viață", notează experții OMS în noile linii directoare intitulate „reducerea riscului de declin cognitov și demență"
În noul ghid, experții OMS evaluează 12 posibili factori de risc pentru demență și oferă sfaturi cu privire la modul de abordare a fiecăruia dintre ele.
Acești factori posibili care favorizează apariția unei forme de demență sunt: niveluri scăzute de activitate fizică, fumat, o dietă săracă, abuzul de alcool, rezervă cognitivă insuficientă sau afectată (capacitatea creierului de a compensa problemele neurale), lipsa activității sociale, creșterea nesănătoasă în greutate, hipertensiunea, diabetul, dislipidemia (niveluri nesănătoase de colesterol), depresia și pierderea auzului.
Pe lângă faptul că OMS a emis recomandări cu privire la modul de abordare a fiecăruia dintre acești factori potențiali, specialiștii Organizației ei au analizat, de asemenea, dacă există dovezi suficiente și puternice potrivit cărora combaterea acestor factori de risc poate ajuta la stoparea demenței.
Făcând asta, experții au descoperit că există dovezi moderate în sprijinul ideii că o activitate fizică mai activă și o dietă în stil mediteranean poate juca un rol protector împotriva declinului cognitiv. Același lucru este valabil și pentru reducerea consumului de alcool.
În prezent, nu există dovezi suficiente conform cărora implicarea în activități sociale, luarea de antidepresive sau purtarea de aparate auditive poate reduce riscul de demență. Cu toate acestea, OMS subliniază faptul că implicarea socială, tratarea adecvată a depresiei și gestionarea pierderii auzului sunt totuși importante.
„Prevenirea demenței este posibilă”
„Existența unor factori de risc potențial modificabili înseamnă că prevenirea demenței este posibilă printr-o abordare a sănătății publice, inclusiv punerea în aplicare a intervențiilor-cheie care întârzie sau încetinesc declinul cognitiv sau demența", susține documentul oficial al OMS, explicând că planul de acțiune al organizației pentru îmbunătățirea rezultatelor globale în materie de sănătate, care pun gestionarea demenței pe lista de priorități.
„Scopul planului de acțiune este de a îmbunătăți viața persoanelor cu demență, a celor care îi îngrijesc și a familiilor lor, scăzând impactul demenței asupra lor, precum și asupra comunităților și țărilor lor", se mai arată în noul mghid.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
