Cercetătorii au descoperit că există o legătură între veniturile scăzute și degradarea rapidă a substanței albe din creier. Studiul a implicat 751 de indivizi cu vârste între 50 și 91 de ani și a relevat că cei din gospodăriile mai sărace prezintă semne mai pronunțate de îmbătrânire a substanței albe în creierele lor, precum și scoruri cognitive mai scăzute.
Se pare că o mielinizare mai mică și o densitate a neuritelor inferioară contribuie la această degradare mai rapidă. Totuși, persoanele din gospodăriile cu venituri mai mari au prezentat o performanță cognitivă mai bună, chiar și în cazul unor markeri ai îmbătrânirii creierului mai pronunțați.
Acest lucru sugerează că există un mecanism de protecție împotriva declinului cognitiv asociat cu nivelul socioeconomic. Studiul subliniază importanța investigării legăturii dintre nivelurile socioeconomic și structura creierului pentru înțelegerea mai profundă a mecanismelor din spatele acestor asociere.
Sărăcia, impact asupra degradării creierului
Sărăcia, factor de risc pentru degradarea creierului - FOTO: Freepik@lazy_bear
Descoperirile se bazează pe o analiză a 751 de indivizi cu vârste cuprinse între 50 și 91 de ani, efectuată de o echipă de cercetători de la Universitatea din Lausanne și Universitatea din Geneva din Elveția.
După ce au luat în considerare factori precum vârsta, sexul și unele probleme de sănătate cheie, studiul a constatat că cei din gospodăriile mai sărace prezintă mai multe semne de îmbătrânire a substanței albe în creierele lor în scanările MRI și au obținut scoruri mai scăzute la teste cognitive decât cei din gospodăriile mai bogate.
"Acest studiu a avut ca scop oferirea de insight-uri în legătură cu căile care leagă expunerile socioeconomice - venitul gospodăriei, poziția ocupată în ultimul post cunoscut și traiectoriile socioeconomice pe parcursul vieții - cu microstructura creierului și performanța cognitivă în perioada mijlocie și târzie a vieții", scriu cercetătorii în lucrarea lor publicată.
Ce este substanța albă și ce rol are
Substanța albă este destul de esențială când vine vorba de transmiterea mesajelor și semnalelor în creier, iar cantitatea de substanță albă disponibilă are un efect asupra abilității cognitive. Trăirea în sărăcie - sau cum o numesc cercetătorii, fiind expus la "dezavantaj socioeconomic cronic" - a fost asociată de mult timp cu sănătate precară și o declinare mai rapidă a capacității cognitive.
Aici, echipa a vrut să examineze mai atent de ce ar putea fi asta, descoperind că numărul de fibre care se ramifică din fiecare neuron (densitatea neuritelor) și extinderea acoperirii protectoare pe aceste fibre (mielinizarea) par să contribuie la o degradare mai rapidă a substanței albe. Studiile anterioare care au explorat relația dintre creier și nivelurile socioeconomice au considerat în mare volumul total al creierului.
Acum că au fost identificate asociațiile structurale mai fine, mecanismele posibile din spatele lor pot fi investigat mai departe.
Acest studiu a detectat cum moleculele - în principal apa - se mișcă liber prin creier (difuzivitatea medie), care pare să depindă de cantitatea de mielină și de densitatea ramificării neuronilor, indicând că acestea sunt factori importanți asupra cărora trebuie să ne concentrăm.
Creierul, mai puțin degradat în cazul familiilor cu venituri mai mari
Cu toate acestea, la persoanele din gospodăriile cu venituri mai mari, acești markeri ai îmbătrânirii creierului nu au avut un efect negativ atât de mare asupra performanței cognitive.
"Persoanele din gospodăriile cu venituri mai mari au prezentat o performanță cognitivă conservată chiar și cu o difuzivitate medie mai mare, o mielinizare mai mică sau o densitate mai mică a neuritelor", scriu cercetătorii.
Se pare că având mai mulți bani acționează ca un fel de tampon împotriva declinului cognitiv - în ciuda schimbărilor fizice observate, sugerând că există un alt mecanism în acțiune în afara schimbărilor observate până acum.
Cercetarea nu s-a uitat îndeaproape la relația dintre microstructura creierului și nivelurile de venituri înainte, și acum că această asociere a fost identificată, poate fi investigată mai departe - în grupuri mai mari și mai diverse și în cadrul disparităților economice mai mari.
În acest caz, echipa nu a examinat toți factorii sociali și de mediu care ar putea afecta substanța albă - cum ar fi depresia, de exemplu. În ansamblu, însă, munca lor oferă dovezi suplimentare că a fi mai bine financiar înseamnă și o viață mai sănătoasă.
"Aceste descoperiri oferă o înțelegere neurobiologică detaliată a diferențelor socioeconomice în anatomia creierului și performanța cognitivă asociată", scriu cercetătorii.
Studiul a fost publicat în JNeurosci.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
