Conform noului protocol al INSP, „confirmarea promptă a cazului suspect este necesară pentru a asigura, rapid și eficient, supravegherea epidemiologică a contacților, implementarea măsurilor de prevenire și control al infecției, precum și colectarea informațiilor epidemiologice și clinice relevante”. De data aceasta însă se permite confirmarea cazurilor de COVID cu altfel de teste decât cele RT PCR.
În cazul persoanelor simptomatice, inclusiv personal medico-sanitar și auxiliar, conform definiției de caz - confirmarea se poate face atât prin RT-PCR cât și prin test antigenic rapid.
Apoi, în cazul persoanelor e simptomatice cu rezultat negativ la testul pentru antigenul SARS-CoV-2, efectuat în unități sanitare - se face confirmarea sau infirmarea cazului prin test RT-PCR.
În cazul contacților direcți ai cazurilor confirmate, confirmarea / infirmarea se poate face prin RT-PCR pentru contacții simptomatici, în tipm ce în în focarele de colectivitate (centre rezidențiale, secții de psihiatrie cronici, penitenciare) confirmate prin RT-PCR, pentru a facilita detectarea timpurie a altor cazuri, că parte a supravegherii contacților și a investigării focarului se poate face prin test antigenic.
Pentru persoanele instituționalizate asimptomatice, inclusiv pacienții cronici psihiatrici cu durata de internare care depășește o lună, la internare, persoane din penitenciare, la admiterea în unitate și ulterior cu frecvența menționată – se fac teste antigenice de 4 ori pe lună sau 2 teste RT PCR pe lună.
Atât teste RT PCR cât și teste rapide antigenice pot fi făcute pentru: personalul de îngrijire din centre rezidențiale, secțiile de psihiatrie cronici și personalul din penitenciare; Gravidele asimptomatice care se află în carantină / izolare la domiciliu sau au fost contact direct cu un caz confirmat – în ziua 14, dacă nu au devenit simptomatice; Personal medico-sanitar și auxiliar asimptomatic contact direct cu caz confirmat, în a 5-7 zi de la ultimul contact posibil infectant.
Nu în ultimul rând, teste atigen pot face și însoțitorii pacienților copii cu imunosupresie și oncologici.
De asemenea, contactul direct este definit ca:
Persoană care locuiește în aceeași gospodărie cu un pacient cu COVID-19; - Persoană care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor);
Persoană care a avut contact direct neprotejat cu secreții infecțioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănușă);
Persoană care a avut contact față în față cu un caz de COVID-19 la o distanță mai mică de 2 m şi cu o durată de minimum 15 minute;
Persoană care s-a aflat în aceeași încăpere (ex. sala de clasă, sală de ședințe, sală de așteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanță mai mică de 2 m;
Persoană din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecție. Legătura epidemiologică ar fi putut avea loc în perioada de 14 zile anterioare datei debutului.
DESCARCĂ NOUA DEFINIȚIE DE CAZ, DE AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
