Demența este o boală neurodegenerativă asociată cu persoanele în vârstă și care provoacă o pierdere progresivă a abilităților cognitive ale unei persoane. Deși era considerată o boală specifică adulților în vârstă, aceasta poate să apară și la adulții mai tineri, iar printre semnele date de această boală se număr declinul cognitiv și problemele de memorie.
Însă, demența este mai mult decât o pierdere de memorie, o serie dintre funcțiile mentale putând fi afectate de aceasta.
”Deși este obișnuit ca memoria să fie afectată, alte părți ale funcției de gândire pot fi afectate.
Manualul DSM-5 din 2013 enumeră aceste șase tipuri de funcții cognitive de luat în considerare: învățare și memorie, limbaj, funcție executivă, atenție complexă, funcție perceptiv-motorie, cogniție socială.
Dificultățile reprezintă un declin față de nivelul anterior de abilitate al persoanei. Nu poate fi vorba de probleme de citire sau de matematică pe tot parcursul vieții sau chiar de grații sociale. Aceste probleme ar trebui să reprezinte o schimbare, în comparație cu abilitățile obișnuite ale persoanei ca adult”, susține dr. Leslie Kernisan, medic geriatru, potrivit EatThis.
În prezent, peste 55 de milioane de persoane din întreaga lume suferă de demență.
Și se așteaptă ca acest număr să crească la 78 de milioane până în 2030 și la 139 de milioane până în 2050, potrivit Alzheimer's Disease International.
Demența, cauze și simptome
Demența este cauzată de deteriorarea sau pierderea celulelor nervoase și a conexiunilor dintre acestea în creier.
Simptomele depind de zona creierului care este afectată, demența afectând oamenii în mod diferit.
Simptomele demenței variază în funcție de cauză, iar cele mai comune includ:
Modificări cognitive
- pierderea memoriei, care este, de obicei, observată de către altcineva
- probleme de comunicare sau de găsire a cuvintelor
- probleme cu abilitățile vizuale și spațiale, cum ar fi rătăcirea în timp ce conduceți
- probleme cu raționamentul sau cu rezolvarea problemelor
- dificultăți în îndeplinirea unor sarcini complexe
- probleme cu planificarea și organizarea
- slaba coordonare și control al mișcărilor
- confuzie și dezorientare.
Modificări psihologice
- modificări de personalitate
- depresie
- anxietate
- agitație
- comportament inadecvat
- paranoia, ființă suspicioasă
- halucinații, vederea unor lucruri care nu sunt acolo, arată Mayo Clinic.
Axa ficat-creier și rolul în demență
Cercetările recente au arătat că ficatul și creierul sunt strâns legate și își pot afecta reciproc funcțiile.
Prin studii recente, cercetătorii au descoperit că afecțiunile legate de ficat, cum ar fi fibroza hepatică sau boala ficatului gras non-alcoolic, sunt legate de declinul cognitiv și de modificări ale structurii creierului, notează Medical News Today.
Inflamația, care apare atât în ficat, cât și în creier, pare a fi un factor cheie în această legătură.
În plus, studiile au analizat ceea ce cercetătorii numesc acum axa intestin-ficat-creier și au descoperit că sănătatea microbiomului intestinal, colecția de microbi care ne colonizează intestinele, poate avea un impact atât asupra ficatului, cât și asupra creierului.
Ficatul este cel mai mare organ din corp și are multe funcții importante. Acesta ajută la procesarea și stocarea celor trei tipuri principale de nutrienți pe care îi obținem din alimente: carbohidrați, grăsimi și proteine.
De asemenea, ficatul ajută la descompunerea și eliminarea alcoolului, a drogurilor și a substanțelor toxice din organism și produce o substanță numită bilă care ajută la digestie.
În acest context este foarte importantă sănătatea și buna funcționare a ficatului.
Potrivit dr. Blen Tesfu, medic generalist, axa ficat-creier ”se referă la comunicarea și interacțiunea bidirecțională dintre ficat și creier”.
”Ficatul joacă un rol crucial în metabolizarea diferitelor substanțe, inclusiv a toxinelor și a mediatorilor inflamatori.
În bolile hepatice cronice, fibroza hepatică poate duce la creșterea inflamației și la eliberarea de molecule proinflamatorii în fluxul sanguin”, a explicat dr. Tesfu.
Bolile hepatice pot contribui la demență prin inflamație
Cercetări recente sugerează o corelație între axa ficat-creier și declinul cognitiv, inflamația fiind o cauză de bază.
Într-un studiu publicat în revista Cells în mai 2023, oamenii de știință au analizat ficatul unor șoareci predispuși genetic la boala Alzheimer și l-au comparat cu cel al unor șoareci fără această predispoziție genetică.
De obicei, cercetările privind Alzheimer se concentrează pe schimbările care au loc în creier, dar ipoteza oxiinflamării sugerează că problemele sistemului imunitar și îmbătrânirea joacă, de asemenea, un rol în această boală.
Studiul a constatat că șoarecii cu predispoziție genetică la Alzheimer prezentau disfuncții hepatice, stres oxidativ crescut, inflamație și ficat mai mare.
Probleme hepatice, simptome
Atunci când o persoană are o problemă la ficat, unul dintre cele mai frecvente simptome este icterul.
În cazul icterului, pielea și albul ochilor devin galbene din cauza excesului de bilirubină din sânge.
Bilirubina este un produs rezidual galben de care ficatul scapă atunci când descompune celulele roșii din sânge.
Nivelurile mai ridicate de bilirubină indică o posibilă problemă la nivelul ficatului.
Alte simptome ale problemelor hepatice pot include:
- acumularea de lichid în zona burții (ascită)
- vânătăi ușoare
- mâncărimi ale pielii
- tensiune arterială scăzută
- dureri în abdomen
- umflături la nivelul picioarelor sau al gleznelor
- tremor (tremurături)
- slăbiciune, pierderea echilibrului sau oboseală constantă
- confuzie sau pierderea orientării.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
