"Mulți își închipuie sau spun că profit ca în industria farmaceutică sau în cea de război, de armament, nu se face nicăieri în alt domeniu", a spus Val Vâlcu, realizatorul emisiunii "Dezbateri în Sănătate".
"Trebuie să clarificăm niște termeni, pentru că o companie farmaceutică vine cu un anumit preț pe care îl propune autorității din statul național. Dar statul are criterii prin care, de exemplu, în România vrea să ajungă la cel mai mic preț din 12 state europene.
Deci prețul pe care îl plătește statul nu este cel cu care vine compania farmaceutică. Fiecare stat are o politică prin care mă încearcă fie să plafoneze prin referențiere la un alt număr de state prețurile, fie să acorde prețul în funcție de valoarea pe care o atribuie medicamentului. Și aici revenim la partea aceea de de evaluare", a declarat Ioana Bianchi, expert în politici farmaceutice în cadrul Asociației Române a Producătorilor Internaţionali De Medicamente (ARPIM), în exclusivitate pentru DC Medical, în emisiunea "Dezbateri în sănătate".
"Dacă eu aș fi producător și alții se uită la prețul din România, poate aș fi tentat să nu vin în România, să nu lansez acel medicament în România pentru că îmi trage jos prețurile. Pe o piață uriașă punem Franța, Germania, alte țări cu număr mare de locuitori", a spus Val Vâlcu.
"Companiile membre ale ale ARPIM, care sunt cele mai importante 28 de companii de medicamente inovatoare, fac toate eforturile ca pacienții români să aibă acces în timp cât mai rapid la descoperirile lor. Așa cum ați spus, există o politică de preț în România care nu este atractivă.
România este la rândul ei luată ca termen de referință de către alte 18 țări și pe lângă această politică de preț mai avem de-a face și cu faimoasa taxă clawback, de care cred că ați auzit de suficient de multe ori.
Ce înseamnă această taxă clawback?
Înseamnă că pentru medicamentele inovatoare, pe lângă taxele pe care le plătește orice industrie în România, mai vine un surplus de 25% din vânzările pe care le fac în România", a completat Ioana Bianchi.
"Doar în relație cu Casa de Asigurări sau cu orice fel de vânzare din România?", a întrebat Val Vâlcu.
"Pentru medicamentele care sunt vândute sub regimul compensat total sau parțial. Deci în relație cu Casa Națională de Asigurări", a răspuns Ioana Bianchi.
"În România, medicamentele pentru cancer sunt disponibile în 50% din cazuri prin aceste contracte cost-volum"
"Deci, dacă ar vinde doar la liber, să spunem, n-ar plăti acest clawback", a mai spus Val Vâlcu.
"Da, nu se plătește acest clawback. Însă și dacă se vinde la liber, această politică de cel mai mic preț din 12 țări li se aplică, spre deosebire de alte țări care se limitează la a reglementa prețul doar pentru medicamentele care sunt până la urmă plătite total sau parțial de către statul respectiv. Noi reglementăm și pe cele pe care statul nu le plătește", a mai spus expertul ARPIM.
"Vine replica că nu avem bani, adică aceste întârzieri sunt de fapt supape pentru presiunea bugetară", a spus Val Vâlcu.
"Da, este o replică pe care o primim, dar în studiul de care v-am vorbit există o rubrică cum sunt accesibile medicamentele în alte țări, iar pentru România, de exemplu, medicamentele pentru cancer, medicamentele oncologice, sunt disponibile în 50% din cazuri prin aceste contracte cost-volum.
La noi situația este că 50% din medicamentele oncologice sunt disponibile prin mecanisme care vin în întâmpinarea acestei afirmații. Adică e un impact bugetar mai mic, iar ele au un fond pentru contractele cost-volum care este separat de fondul de medicamente pentru care se plătește clawback", a conchis Ioana Bianchi.
Vezi mai multe în video:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
